Medicina integrativa

Medicina integrativă

                Vizează tratarea personalizată a bolnavului şi abordează boala combinând mijloacele medicinei moderne cu cele complementare.

        Această abordare, nouă în medicină, a devenit populară în ultimul deceniu.

        Clinicile specializate în medicină integrativă sunt tot mai numeroase, inclusiv în România.

        „Filosofia" medicinei integrative este aceea că bolnavul trebuie privit ca un întreg.

        Aceasta înseamnă că, atunci când tratează o boală, medicul ţine cont de toate cele 3 laturi ale unui individ: corp, minte şi spirit.

        Astfel, terapiile utilizate trebuie să vindece corpul, dar şi problemele apărute la nivel psihic şi emoţional, pentru că şi acestea influenţează starea de sănătate.

        Vindecarea trebuie să fie deci nu doar fizică, a corpului, ci a fiinţei complete (corp-minte-spirit).

        În cazul unui bolnav de cancer, de exemplu, medicina integrativă îşi propune nu doar să acorde tratamentul alopat, ci şi să rezolve toate problemele asociate, adică să reducă efectele secundare ale chimioterapiei, să atenueze durerile, să combată depresia, să ajute la reintegrarea socială a bolnavului, dar şi la îngrijirea în fazele terminale.

        Pentru a trata bolnavul din această perspectivă, sunt utilizate atât terapiile convenţionale, cât şi cele complementare. Sunt preluate de la fiecare cele mai bune metode de diagostic şi de tratament, cele care şi-au dovedit eficienţa şi care nu sunt controversate.

        Terapiile alese variază de la un caz la altul şi sunt recomandate de medic doar în urma unei consultaţii.

        În cazul bolilor acute sau severe, se apelează cu precădere la tratamentele alopate, iar în cazul fazelor incipiente sau cronice, se poate recurge, în paralel, la cele alopate şi la cele complementare.

        În funcţie de problemele de sănătate, pot fi utile fitoterapia, apiterapia, homeopatia, acupunctura, aromaterapia, masajul, consilierea nutriţională, chiropractica, yoga, biofeedback-ul (o tehnică prin care bolnavul este învăţat să-şi controleze funcţiile organismului, cum ar fi să scadă tensiunea musculară sau să gestioneze durerea) şi orice alte metode cu eficienţă dovedită.      

        Medicul recomandă o combinaţie de terapii, personalizată, ţinând seama de toate suferinţele fizice şi psihice ale bolnavului.

        Conceptul pe care-l are la bază medicina integrativă a devenit popular în rândul bolnavilor în condiţiile în care cea alopată priveşte doar boala, nu şi pacientul, cu problemele pe care le are de înfruntat odată cu instalarea unei afecţiuni.      Medicina integrativă vine cu o abordare mai vastă a bolii şi acordă mai mult timp şi mai multă atenţie bolnavului.

        De altfel, necesitatea unei asemenea abordări a fost recunoscută şi de sistemele de sănătate.

        Potrivit Asociaţiei Americane a Spitalelor, procentul spitalelor care oferă servicii de medicină complementară s-a dublat în ultimul deceniu.

        Alte 24% din spitale intenţionează să introducă astfel de servicii, arată aceeaşi statistică.

        O parte dintre costurile tratamentelor sunt chiar acoperite de sistemul de sănătate american.

        Principalul scop al medicinei integrative este stimularea potenţialului de vindecare al fiecărui bolnav.

        Aceasta se poate face fie prin anumite substanţe, cum sunt cele din plante, fie prin puterea minţii.

------------------