Materia vie se caracterizeaza printr-un proces
continuu de uzura si refacere a protidelor protoplasmei. Acest proces
reprezinta metabolismul cu latura lui de anabolism si catabolism(asimilare
si dezasimilare).
Macromolecula protidica este formata din inlantuirea unui numar mare de
aminoacizi si prin polimerizare. La materia vie, metabolismul se caracterizeaza prin doua procese fundamentale: de sinteza si de degradare. Orice dezechilibru care se produce intre acestea, va duce la tulburari metabolice care se vor manifesta prin diferite alterari cutanate.
Desfasurarea normala a metabolismului cutanat asigura pielii o serie de functii care sunt menite sa realizeze apararea organismului fata de noxele care, in contact cu mediul extern, pot atinge integritatea pielii.
Aceste functii, in concluzie sunt functii de aparare.
Functia epidermului
Functia epidermului se concrertizeaza in cheratinizare si in producerea unei substante grase, grasimea cornoasa, care inhiba stratul cornos.
Cheratinizarea rezulta din procesele metabolice, care se petrec fiziologic in celulele epidermice cu scopul de a se forma in stratul cornos un invelis compact si rezistent la actiunile variate din mediul extern.
Grasimea cornoasa contine in abundenta colesterol, acizi grasi nesaturati formand o adevarata grasime de culoare bruna deschis.
Functia Dermului
Spre deosebire de cea a epidermului, a carui activitate tinde in special la formarea invelisului cornos imbibat de grasime, functia dermului este mai variata si mai complexa.
Dermul este un mare laborator care intervine in nutritia pielii. In derm se desfasoara circulatia sangvina, care are ca scop asigurarea aportului substantelor nutritive, pe de o parte, si transportul deseurilor de dezagregare a substantelor nutritive spre organele de eliminare pe de alta parte, in afara de unele substante, care pot fi eliminate direct pe suprafata pielii.
Circulatia in piele este asigurata prin vasele sangvine si limfatice.
Ultimile cercetari fiziologice au aratat ca in piele, pe langa circulatia sangvina, exista o circulatie intra- si extracelulara.
3.Pigmentul si melanogeneza
In piele si formatiunile ei anexe se gaseste pigment, a carui cantitate este conditionata de rasa, de influenta mediului si de anumite stari fiziologice. In general, regiunile pielii care sunt expuse actiunii razelor solare sunt mai pigmentate decat cele acoperite.
Pigmentul care se gaseste in piele este format din melanina.
Trebuie subliniat ca substantele chimice (cupru, fier, zinc, magneziu), radiatiile si factorii alimentari joaca un rol insemnat in pigmentogeneza si ca acest fenomen biologic este supus unor stimuli fizico-chimici variati, care concura cu totii la formarea pigmentului.
4.Schimburile pielii
Permeabilitatea.
Invelisul cornos, impregnat de grasime, face ca pielea sa aiba o permeabilitate redusa, care variaza in raport cu diferite stari fiziologice sau patologice.
Pielea este permeabila pentru grasimi, cu atat mai mult cu cat ele sunt mai fluide. Cea mai mare putere de patrundere o au uleiurile. Daca patrunderea se face printr-o aplicare simpla si lenta dureaza 2-5 ore. Daca se fac frictiuni poate dura 5-10 minute. Puterea de patrundere este favorizata de vascozitatea grasimii.
Resorbtia medicamentelor incorporate in grasimi este posibila.
Pielea este permeabila si pentru gaze, insa intr-o mai mica masura.
Pielea este permeabila pentru substante volatile ca terebentina, eterul, cloroformul, iodul, alcoolul, etc.
Conductibilitatea.
Pielea este buna conducatoare de caldura si electricitate. Umiditatea, congestia vasculara, subtierea stratului cornos, maresc aceasta conductibilitate.
Pielea este imbibata de o solutie de electroliti, care se gasesc in concentratii variabile. Ea este sediul unor procese electrochinetice si unor curenti electrici, caracterizati printr-un potential de rezistenta electrica intr-o continua schimbare, in raport cu irigatia sangvina si de asemenea cu electricitatea atmosferica. Pielea are rolul de a echilibra diferentele de potential electrostatic intre incarcarea electrica a mediului inconjurator si mediul intern.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu