ANATOMIA PATOLOGICA A PSORIAZISULUI

ANATOMIA PATOLOGICA  A PSORIAZISULUI
Examenul anatomopatologic al unei eflorescente tinere de psoriazis pune in evidenta coexistenta unor leziuni dermato-epidermice, ceea ce ne arata stransa legatura care exista intre ele. 
In epiderm, celulele stratului bazal nu prezinta nici o modificare morfologica. Singurul lucru de notat este o rarefiere si uneori chiar o disparitie totala a pigmentului, adesea pe o intindere chiar mai mare decat limitele elementului psoriazic. Acest lucru ne explica pentru ce placile psoriazice sunt adesea inconjurate de o zona acromica, cat si faptul ca ele pot lasa, dupa disparitia lor, arii complet decolorate. 
Leziunile mai importante si mai caracteristice se vad la nivelul stratului malpighian care se gaseste in stare de hiperactivitate proliferativa, aparenta la nivelul conurilor interpapilare, care sunt mai alungite si mai turtite in sens lateral, patrunzand pana in profunzimea dermului. Zona malpighiana propriu-zisa apare dimpotriva mai subtiata din cauza ca celulele sale, pe masura ce se formeaza sunt repede transformate in celule cornoase, fara participarea stratului granulos, care este aici complet disparut. Stratul cornos rezultat astfel din proliferarea directa a celulelor malpighiene, fara interventia keratohialinei, este constituit din celule care si-au pastrat nucleul, realizand astfel aspectul histologic cunoscut sub numele de parakeratoza. Stratul cornos, reflectand la randul lui via activitate a stratului malpighian, este mult ingrosat, constituit din lamele cornoase suprapuse, dar neaderente unele de altele, ele fiind separate prin spatii goale transversale. 
Ca o consecinta a proliferarii conurilor epidermice interpapilare, papilele sunt si ele alungite in sens vertical.Vasele capilare ale stratului capilar sunt dilatate, ele ridicandu-se in sus pana in vecinatatea imediata a stratului bazal. In jurul vaselor se vede o infiltratie moderata de celule limfoide si intre ele un usor edem si o discreta proliferare a celulelor fixe. In derm si hipoderm nu se constata nici o leziune. 
In lumina faptelor histologice semnalate, putem usor intelege unele din particularitatile clinice ale elementelor psoriazice. Astfel, scuama este expresia ingrosarii stratului cornos. Lipsa de aderenta dintre diferitele stratificari ale acestei scuame, anormal cheratinizate, cat si infiltratia cu aer a planurilor lor de clivaj ne explica, pe de o parte aspectul lor sidefiu, iar pe de alta parte friabilitatea lor. Sangerarea punctiforma ce se observa in urma razuirii scuamei se explica, la randul sau, prin sustinerea stratului malpighian, fapt care permite, gratie microtraumatismului semnalat, o decapitare usoara a anselor vasculare papilare.