Cursuri sanatate varstnici

instituirea 

unor programe de educaţie pentru sănătate şi de informare asupra 

riscurilor, inclusiv în privinţa sedentarismului, nutriţiei, consumului de tutun, 

alcool şi droguri psihotrope, nivelului şi calităţii instalaţiilor sanitare şi a 

igienei din locuinţe, siguranţei alimentare; evaluarea eficacităţii campaniilor 

de conştientizare şi ajustarea lor în vederea creşterii impactului pe termen 

lung; 

• Deplasarea accentului către serviciile preventive de sănătate.

joi, 26 dec. 2019, 17:14 Giurgiu Gheorghe <deniplant@gmail.com> a scris:

Starea de sănătate actuală a populaţiei tinere şi de vârstă mijlocie din România, precum şi calitatea 

serviciilor medicale, influenţează în mod hotărâtor felul în care va evolua speranţa de viaţă, dizabilitatea

sau dependenţa şi creşterea nevoii de îngrijiri de lungă durată. 

Imbătrânirea populaţiei este determinată de trei fenomene separate, creşterea speranţei de viaţă, 

scăderea ratelor de fertilitate

emigraţia, 

 În România, durata medie de viaţă a crescut semnificativ în ultimii 60 de ani, speranţa de viaţă 

la naştere crescând cu aproximativ 14 ani pentru femei şi 10 ani pentru bărbaţi.

În prezent, românii trăiesc mai mult, însă perioadele de timp înregistrate în plus sunt mai reduse decât în 

restul UE, mulţi dintre aceşti ani fiind caracterizaţi de deteriorarea stării de sănătate care tinde să apară

cu mult înainte de vârsta de 65 de ani - figura 5.

Profilul epidemiologic al României, reflectă, în mare 

parte, profilul celorlalte ţări membre ale UE. Acesta este caracterizat de o prevalenţă redusă a bolilor infecţioase şi de un procent în creştere al bolilor cardiovasculare, cancer şi afecţiuni care apar din cauze 

externe, inclusiv violenţă şi vătămări. Ca în majoritatea ţărilor membre ale UE, numărul în creştere de 

persoane obeze şi supraponderale sporeşte presiunea asupra costurilor aferente serviciilor de sănătate şi 

îngrijire pentru persoanele afectate, mai ales când obezitatea este asociată cu alte boli inclusiv diabetul 

de tip 2, care reprezintă una dintre afecțiunile cronice cu cele mai mari costuri în lumea occidentală. 

Afecțiunile generate de factori ce ţin de stilul de viaţă, care pot fi preveniţi, reprezintă, de asemenea, un 

procent din ce în ce mai mare, incluzând consumul de tutun, abuzul de alcool şi factorii de risc aferenţi 

stilului de viaţă. Cele mai comune boli netransmisibile, inclusiv bolile cardiovasculare, cancer, boli 

respiratorii şi diabetul reprezintă împreună 86% din cauzele de deces din România.

Afecțiunile cronice și îmbătrânirea prematură sunt legate strâns de factori de risc comportamentali, 

inclusiv consumul de alcool și tutun, diete nesănătoase și lipsa exercițiilor fizice.

 Slaba capacitate a sistemului de sănătate de a sprijini direct populația vulnerabilă prin programe de sănătate publică, măsuri 

preventive și diagnosticare timpurie este un alt motiv care conduce la îmbătrânirea fizică şi apariţia afecţiunilor cronice. 

Sistemul de îngrijire a sănătății și programele sociale se concentrează prea frecvent pe diagnosticarea și certificarea dizabilităților, și nu pe prevenire și reabilitare

.  Introducerea în curicula școlară a unei discipline de studio opţionale privind importanța și beneficiile unei vieți sănătoase, cu accent deosebit pentru dezvoltarea de activităţi fizice și respectarea  principiilor corecte de nutriţie, în vederea educării timpurii a generațiilor viitoare și a scăderii numărului de persoane care să recurgă la dezvoltarea unor deprinderi care ar putea favoriza diferite tipuri de dependenţe.

Consolidarea programelor de sănătate publică pentru a îmbunătăţi cunostințele în domeniul sănătății și pentru a promova comportamentele sănătoase, mai ales în rândul celor mai vulnerabile segmente ale populației.