Buna seara,
Astăzi avem invitați
Domnul doctor în științe medicale Manole Cojocaru, cercetător științific gradul 1, Profesor la Universitatea „Titu Maiorescu" din București, Facultatea de Medicină.
Doamna doctor în chimie Delia Nica-Badea - Conferențiar universitar Universitatea „Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu, Facultatea de Științe Medicale și Comportamentale
Doamna doctor are masterat în științele nutriției
Cum va povesteam in prima mea intervenție de săptămâna trecută la Centrul de Biomedicina Deniplant Aide Sante din Bucuresti încercăm să găsim cauzele bolilor care au legătură cu microbiomul și să le tratăm cu ajutorul nutraceuticelor, acele alimente cu dublu rol, de nutriție și de sanatate.
....și vă spuneam atunci că Hipocrate, cu 2.400 de ani în urmă, a spus
„lăsați hrana să vă fie medicament și medicamentul hrană".
Astazi parafrazandu-l, noi spunem: „Mănânci și te vindeci dacă știi ce, cât și cum"
Pentru a explica mai bine acest aspect trebuie să înțelegem mai întâi ce se întâmplă dacă Nu mâncăm corect.
Așadar, Ce se întâmplă în corpul nostru dacă măncam prea repede....
În primul rând, acest lucru poate favoriza creşterea în greutate şi să atragă anumite probleme de sănătate.
Avem senzaţia că ...Nu ne-am săturat de mâncat.
Ştiati că organismul are nevoie de cel puţin 30 de minute pentru a percepe senzaţia de saţietate ?
Totul se explică prin hormonii de la nivelul intestinului subţire, care se activează şi transmit mesaje către hipotalamus, acea zonă din creier care guvernează, printre altele, apetitul alimentar şi saţietatea", respectiv Grelina si Leptina
Grelina fiind hormonul care informează creierul că îți este foame.
Leptina fiind hormonul care anunță că te-ai săturat.
Deci, dacă aveți nevoie doar de 10 minute pentru a vă termina masa, veți fi în continuare flămânzi pentru restul de 20 de minute ale procesului fiziologic
Și astfel veți continua să măncati și iar să mâncați!
Când măncați repede, senzaţia de saţietate şi plenitudine gastrică apare mai greu şi exista tendinţa de a consuma mai multe alimente.
Poate aparea balonarea sau indigestia
A lua masa cu o viteză fulger poate avea drept consecinţe mici dureri de stomac.
Din cauza că mâncarea nu este suficient de bine mestecată, stomacul trebuie să depună un efort mult prea mare pentru digestie.
Mâncatul rapid poate provoca boala de reflux gastric, care se manifestă prin puternice dureri în zona pieptului. În cazurile serioase, afecţiunea poate duce la îngustarea esofagului, care va face dificilă trecerea alimentelor.
În plus, poate apărea balonarea sau sughiţul, pentru că atunci când se înghite repede se inspira şi mai mult aer.
O altă greşeală pe care o fac mulţi dintre noi este să se întindă în pat imediat după masă. Recunosc ca si eu am facut acest lucru de multe ori.
Astfel, digestia este încetinită şi poate apărea balonarea.
Ca să evitați această senzaţie, trebui să va mişcati prin casă si afară vreo jumătate de oră.
Calitatea vieţii noastre depinde direct de alimentaţie, dar şi de modul în care mâncăm.
„Aproape 10% din neuronii organismului se află în intestin, un element cheie al digestiei.
Prin urmare, este evident că acest organ este în legătură directă cu creierul. Dacă mănâncati prea repede, intestinele vor ,,înregistra" semnalul şi vor trimite un mesaj creierului."
Acesta răspunde direct de buna dispoziţie a întregului organism.
Dacă măncați corect şi încet, veți avea un sentiment plăcut de mulţumire, în schimb dacă va grăbiți şi înfulecați bucăţi mari, ca şi cum v-ar urmări cineva, există toate şansele să simţiti oboseală şi nemulţumire, imediat după masă.
Aşadar, felul în care mâncăm ne defineşte. Este important să nu subestimăm acest proces!
In continuare domnul profesor Manole Cojocaru ne va face o introducere in lumea microbiomului.
Buna seara va spun si eu si multumesc pentru invitatie.
În urmă cu 60 de ani, în 1958, unul dintre
titanii biologiei moleculare, Joshua Lederberg,
devenea, la doar 33 de ani, unul dintre cei mai
tineri laureaţi ai Premiul Nobel pentru Medicină,
datorită cercetărilor privind microbiomul.
El desemna atunci microbiomul ca
- totalitatea microbilor, a elementelor lor
genetice și a interacțiunilor acestora într-un mediu.
Savantul descoperea că acesta formează
un adevărat "ecosistem" ce colonizează tractul
digestiv încă din prima zi de viaţă şi se
stabilizează în jurul vârstei de 2-3 ani, devenind
apoi o prezenţă permanentă în viaţa omului
Putem spune astazi ca :
Microbiomul, este un veritabil organ.
Microbiomul constă în microorganisme
care pot fi atât folositoare, cât și potențial
dăunătoare.
Într-un organism sănătos, cele două
categorii coexistă.
Când apare o perturbare a acestui
echilibru – provocată de boli infecțioase, de
anumite diete, de unele medicamente/
utilizarea prelungată a antibioticelor, de
intervenții chirurgicale – se instalează disbioza
intestinală.
Comunitatea de microbi care are habitatul în/pe
organism este cunoscută ca „microbiota" și genomul
acestora ca „microbiom"
Populația microbiană din intestin joacă rol atât
în starea de sănătate cât și de boală
• tendința actuală este de a oferi un interes
deosebit microbiomului intestinal
• microbiota intestinală sau microbiota
gastrointestinală este o comunitate complexă de
microorganisme care trăiesc în tractul digestiv al
oamenilor, al altor animale și chiar al insectelor
Microbiota ajuta si la transformarea alimentelor in vitamine, minerale, enzime si fara ea viata nu ar fi posibila.
• modificările stilului de viață pot aduce
îmbunătățiri semnificative în microbiota intestinală
Julian Davies, microbiolog la Universitatea British
Columbia, afirmă că „efortul depus pentru o mai bună înţelegere a
microbiomului reprezintă cel mai importat proiect
ştiinţific al tuturor timpurilor"
Suntem mai mult bacterii decât suntem
oameni", spune dr. Jonathan Scheiman (2017) de
la laboratorul lui George Church, profesor de
genetică la Harvard Medical School.
„Bugs-urile din intestinul nostru afectează
metabolismul nostru energetic, facilitând
descompunerea carbohidraților/proteinelor/
fibrelor.
Ele sunt implicate în inflamație și în funcția
neurologică, microbiomul uman ar putea fi
important pentru refacerea post efort și poate
chiar în a influența capacitatea de concentrare"
.
Bolile autoimune și reumatismale inflamatorii sunt
caracterizate de alterarea microbiomului
• Se evidențiează necesitatea studiilor mai largi care
abordează longitudinal pentru înțelegerea mai bună a
contribuției microbiomului la susceptibilitatea de
boală și pentru a caracteriza rolul interacțiunii între
genetica gazdei și diversitatea microbiană în
patogenia bolilor autoimune, a manifestărilor și a
progresiei bolii
Microbiomul este un mediu dinamic viu, în
care abundența relativă a speciilor poate
fluctua zilnic, săptămânal și lunar, în funcție de
alimentație, medicație, exerciții și o serie de
alte expuneri de mediu.
Cu toate acestea, oamenii de știință se
află încă în stadiile incipiente ale înțelegerii
rolului important al microbiomului în sănătatea
omului și a dimensiunii problemelor care pot
apărea ca urmare a unei întreruperi in
interacțiunile normale dintre microbiom și
gazda sa
Microbiota intestinală (anterior denumită
flora intestinală) este numele dat în prezent
comunității microbiene cu habitatul în intestin
Microbiota intestinală
- protejezează împotriva bolilor autoimune
- crește susceptibilitatea la boli autoimune
- interacționează extensiv cu gazda prin
suprafața mucoasei intestinale, care este continuu
expusă la o serie de microorganisme comensale
- tractul gastrointestinal este adesea supus la
„insulte" intrinseci și extrinseci care pot în mod
semnificativ perturba homeostazia gastrointestinală
Toxinele pot apărea ca urmare a activității
bacteriene adverse sau prin influențe alimentare și de
mediu și acestea pot acționa pe funcția de barieră a
enterocitelor
Se pare că și microbiota intestinală joacă un
rol important în patogeneza bolii, disbiozele ducând
la creșterea permeabilității intestinale, ceea ce
permite translocarea antigenelor microbiene la
nivelul articulațiilor
• Un intestin permeabil este un factor
declanșator, dar și o consecință a unei boli
autoimune
• Sunt necesare studii avansate pentru a
înțelege cum microbiomul se modifică în timp în
autoimunitate
Disbioza intestinală reprezinta o:
- perturbare a microbiotei, care poate fi
provocată de administrarea de antibiotice, practici
dietetice imprudente, medicamente, deficite imune,
inflamație și infecții cu agenți patogeni care duc la
creșterea numărului de bacterii Gram-negative și
transferul produselor genetice, cum ar fi
lipopolizaharide (LPS), permeabilitatea epiteliului
intestinal generând inflamație sistemică și
endotoxemie.
Enterocitele în asociere cu bacterii
zaharolitice sau bacterii proteolitice sunt expuse la
o serie de molecule cu potențial toxic care
predispun la diferite boli.
O permeabilitate crescută a epiteliului
intestinal poate duce la o absorbție crescută a
macromoleculelor din conținutul intestinal,
rezultând răspunsuri sistemice imune, inflamație
scăzută și căi de semnalizare alterate care
influențează metabolismul lipidic și al glucozei
Studiile susțin rolul determinant al
microbiotei intestinale în bolile metabolice
LPS (lipozaharidele) bacteriene derivate din
membranele externe ale bacteriilor Gram-negative
induc endotoxemia metabolică prin producerea
secreției citokinelor proinflamatorii
---......
..........
V-as ruga domnule profesor daca puteti sa ne precizati cateva boli care au legatura cu disbioza intestinala si daca cytokinele proinflamatorii de care ati amintit, pot fi si cele provocate in timpul furtunilor de cytokine de care se vorbeste in acesta criza a virusului covid19
........
........
Dintre bolile care sunt in stransa legatura cu disbioza intestinala, as putea aminti:
- Sindromul Sjögren
- Poliartrita reumatoidă
- Spondilartrită
- Psoriazis
- Diabetul zaharat tip 1
- Boala inflamatorie a intestinului
- Tiroidita Hashimoto
- Boala celiacă
- Scleroza multiplă.
In prezent sunt studii realizate care precizeaza ca microbiomul are legatura si cu alte afectiuni metobolice, chiar si neurologice.
In momentul de fata exista un interes deosebit pentru a se vedea daca acele furtuni de cytokine produse in timpul infectiei cu Covid 19 au legatura cu microbiomul uman.
Interacțiunea între factorii de mediu și genetici cu microbiota
intestinală influențează imunitatea intestinală
• Hormonii sexuali influențează autoimunitatea
via compoziția microbiomului intestinal
• Modularea compoziției microbiomului intestinal poate
deveni o țintă nouă pentru tratamentul bolilor autoimune
Iar Deniplant acest lucru face, moduleaza natural activitatea microbiomului, pentru restabilirea eubiozei.
.........
......
Ne puteti preciza care ar fi sursele naturale pentru stimularea microbiotei intestinale?
......
......
Sursele naturale pentru stimularea
microbiotei intestinale sunt:
- lactate, în special iaurt, chefir, lapte bătut
- brânzeturi fermentate și brânza de vaci
proaspătă
- murături în saramură (inclusiv varză murată)
pește
- cereale: ovăz, orz, grâu, soia
- legume și fructe (banane, usturoi, ceapă, roșii,
miere și produsele apicole).
O parte din plantele medicinale si produsele gemoterapice
Pentru o maximă eficiență, cel mai mult
contează prospețimea produsului alimentar folosit
și administrarea lui constantă și îndelung
Manipularea dietei ar putea modula în mod
indirect microbiota prin efecte directe asupra
funcției de barieră sau imunității gazdei.
CONCLUZIE :
Alimentaţia raţională constituie cel mai bun
medicament"
Spunea Hipocrate
De aceea trebuie sa :
• eliminam alimentele toxice şi a celor care
produc inflamaţii şi perturbă activitatea sistemului
digestiv
• Sa introducem în alimentaţie a unor ingrediente
cu efect de refacere şi sa folosim suplimentele naturale pentru
repararea mucoasei intestinale
• Sa identificam toxicele din mediu
•Sa diminuam stresul psihic şi fizic care
exacerbează răspunsul sistemului imunitar la toxicele
din mediul exterior.
O alimentație echilibrată
- bogată în fibre vegetale
- săracă în alimente prelucrate
- săracă în grăsimi
poate reduce reabsorbția toxinelor de la nivel intestinal în fluxul circulator.
.......
In incheiere puteti sa ne spuneti care ar fi alimentele cu proprietati antiinflamatoare.
….
....
Alimente cu proprietăți antiinflamatoare sunt:
- peștele, fructele de pădure roșii și violet
(bogate in polifenoli), legumele cu frunze de culoare
verde închis, cartofi dulci, etc.
- ierburi antiinflamatorii, inclusiv turmeric
(curcumin), ghimbir, rozmarin.
Trebuie sa :
- eliminăm alimentele inflamatorii, cum ar fi
uleiurile rafinate, omega-6, porumbul, soia, zahărul,
pâinea albă, alcoolul, laptele și, în general, tot ceea ce
conține gluten.
.........
....
In numele ascultatorilor postului RadioVocativ, va multumesc si va invitam saptamana viitoare sa ne vorbiti despre legatura microbiomului cu psoriazisul, mai multi ascultatori din Italia fiind interesati de acest lucru.
..........
..
Cu multa placere..
Multumesc
Iar acum doamna Prof. Delia Nica -Badea ne va vorbi despre conceptul de santatate
Inainte să definim stilul de viață sănătos, să vedem ce înseamnă conceptul de sănătate. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește ca fiind sănătatea o stare de echilibru fizic, psihic și social. Deci să ne îngrijim trupul, să ne gestionăm gândurile într-un mod benefic pentru noi și să avem cât mai multe cercuri sociale.
În principiu ,,un stil de viață sănătos reprezintă totalitatea comportamentelor și deciziilor care influențează în sens pozitiv starea de sănătate".
Când ne gândim la comportament, ne referim la obicei și ca să avem obiceiuri pozitive, trebuie să luăm decizii pozitive. Toate acțiunile noastre pornesc de la deciziile pe care le luăm.
Primul pas spre schimbarea stilului de viață este documentarea și respectarea principiilor de alimentaţie sănătoasă și anume:
1. Păstrează-ţi plăcerea de a mânca!
2. Consumă alimente variate!
3. Alimentează-te corespunzător, astfel încât să-ţi menţii greutatea normală.
4. Consumă o cantitate mare de cereale!
5. Consumă o cantitate mare de fructe şi legume!
6. Consumă alimente care conţin o cantitate mică de grăsimi!
7. Consumă ocazional produse zaharoase rafinate.
8. Consumă alcool cu moderaţie sau deloc!
9. Menţine echilibrul între aportul alimentar şi activitatea fizică!
Respectând aceste principii ale alimentației sănătoase și ținând cont de piramida alimentară ne menținem starea de sănătate sau ne putem îmbunătății sistemul imunitar. Sistemul imunitar ne apăra împotriva microorganismelor provocatoare de boli, dar uneori nu reușește: un germen invadează organismul cu succes și te face să te îmbolnăvești. Sistemul imunitar conține multiple elemente componente – celule, molecule și substanțe, organe care funcționează complex, fiind interconectate într-un sistem, nu într-o singură entitate. Pentru a funcționa bine acest sistem, este nevoie de echilibru și armonie în funcționarea întregului organism.
Efectele stilului de viață asupra sistemului imunitar sunt interesante și trebuie ținut cont de mai mulți factori și anume dietă, exerciții fizice, vârsta, stresul psihologic, dar și altor factori.
Se știe că sistemul imunitar își începe acțiunea din tubul digestiv și 80% din imunitatea organismului este concentrată la nivel intestinal, iar pentru un sistem imunitar sănătos este nevoie de o hrănire corectă, optimă și regulată. Oamenii care mănâncă dezechilibrat, incorect sunt carențați în minerale și vitamine și deci sunt mai vulnerabili la boli infecțioase. Diverse deficiențe de micro și macronutrienți – de exemplu, deficiențe de zinc, seleniu, fier, cupru, acid folic și vitaminele A, B6, C și E – modifică răspunsurile imune în sensul scăderii apărării imunitare.
Medicina modernă a ajuns să aprecieze relația strâns legată dintre minte și corp. O mare varietate de maladii, inclusiv bolile de stomac, dermatitele, urticaria și chiar bolile de inimă și diabetul sunt legate de efectele stresului emoțional. În ciuda provocărilor, oamenii de știință studiază în mod activ relația dintre stres și funcția imună.
Sistemul imunitar este format din miliarde de celule incluse în fluxul circuitului sangvin. Sângele îl transportă în organe. În circuitul său, sistemul imunitar protejează împotriva virusurilor, bacteriilor și celulelor canceroase.
Principalele tipuri de celule imune sunt celulele albe (leucocite). Leucocitele călătoresc prin tot corpul purtate de sistemul sangvin și asigură protejarea organismului de infecţii. Celulele albe sunt produse de măduva osoasă. Unele globule albe rămân în măduva spinării, iar altele sunt eliberate în sânge.
Un exemplu al conexiunii între sistemul imunitar și îmbolnăvire este transplantul de organe. Când o persoană are nevoie de transplant și primește un organ străin, i se scade (prin medicație) rezistența sistemului imunitar pentru a nu respinge organul primit. Altfel, noul organ ar putea fi detectat drept corp străin și sistemul imunitar va lupta împotriva lui.
Ne vom întreba cum afectează stresul sistemul imunitar?
Ei bine stresul intervine atunci când ne simțim copleșiți de tot ce se întâmplă și ne declanșează teama că nu ne descurcăm și nu facem față. Când suntem stresați, sistemul imunitar își pierde capacitatea de a lupta. Deci această capacitate ste mai redusă pentru că este concentrat în „repararea" stresului. Stresul nu are o cauza fixă, nu este localizat într-un punct fix și atunci este generalizat și consumă toate resursele imunitare. De câte ori avem o supărare în viață ce am constatat că se întâmplă? Ne îmbolnăvim! De la o simplă răceală care ,,nu mai trece" până la boli grave, precum cancerul. Ați auzit vreodată de la unele persoane că atunci când au un test sau un examen, un obstacol de trecut, au probleme digestive? Răspunsul la stres are efect asupra sistemului digestiv. Studenții în perioada examenelor au sistemul imunitar scăzut. În timpul stresului digestia este inhibată. După stres, activitatea digestivă crește. Apar: ulcer, diaree, etc.. Crește tensiunea asupra sistemului circulator datorită creșterii ritmului cardiac. Stresul poate afecta, de asemenea, sistemul imunitar prin creșterea tensiunii arteriale. Stresul poate avea un efect indirect asupra bolii, deoarece este asociat cu toate tipurile de strategii de a face față stresului: fumatul, consumul de alcool în exces, alimentația de slabă calitate și haotică, lipsa exercițiilor fizice, lipsa de somn.
Cortizolul este un hormon care se eliberează ca răspuns la stres. Rolul lui este de a crește cantitatea de zahăr și a scade inflamațiile. Datorită perioadelor lungi de stres, organismul este obișnuit cu o cantitate mare de zahăr ca efect al cortizolului și generează ulterior nevoia consumului de dulciuri pentru a compensa.
Un alt factor care influențează sistemul imunitar este vârsta. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, capacitatea noastră de răspuns imun devine redusă, ceea ce la rândul său contribuie la risc mai mare de infecții sau de a dezvolta boli neoplazice (cancer). În comparație cu persoanele mai tinere, persoanele în vârstă au mai multe șanse de a contracta boli infecțioase și sunt mai susceptibile de a muri din cauza lor. De exemplu: infecțiile respiratorii, gripa, virusul COVID-19 și în special pneumonia sunt principala cauză de deces la persoanele de peste 65 de ani din întreaga lume. S-a observat că acest risc crescut se corelează cu o scădere a numărului și funcției celulelor T, posibil de la atrofierea timusului odată cu înaintarea în vârsta și datorită producerii a mai puține celule T pentru a combate infecția. Altă explicație posibila este că măduva osoasă devine mai puțin eficientă în producerea celulelor stem care dau naștere celulelor sistemului imunitar. Există o strânsă legătură între nutriție și imunitate la vârstnici. De exemplu malnutriția cu micronutrienți, în care o persoană este deficitară în unele vitamine esențiale și urme de minerale care sunt obținute sau completate de dietă, se poate întâlni la vârstnici. Persoanele în vârstă tind să mănânce mai puțin și adesea au mai puțină varietate în dietele lor. Același mecanism însă poate să apară și la persoanele mai tinere care au o alimentație de tip occidental, dezechilibrată din punct de vedere al nutrienților.
Unul dintre pilonii traiului sănătos îl reprezintă mișcarea și exercițiul fizic regulat deoarece îmbunătățește sănătatea cardiovasculară, scade tensiunea arterială, ajută la controlul greutății corporale și protejează împotriva unei varietăți de boli. La fel ca o dietă sănătoasă, exercițiile fizice pot contribui la o sănătate generală bună și, prin urmare, la un sistem imunitar sănătos și a unei bune circulații, ceea ce permite celulelor și substanțelor sistemului imunitar să se deplaseze liber prin corp și să își desfășoare activitatea eficient.
Sistemul imunitar nu se vede, nu se simte şi nu există analize speciale pentru depistarea stării lui, însă acesta lucrează în permanenţă pentru a ne apăra de virusuri, bacterii, ciuperci microscopice, protozoare, paraziţi, veninuri, toxine şi este considerat al doilea creier al organismului. Atunci când acesta este slăbit, suntem vulnerabili în faţa factorilor externi şi predispuşi la diverse infecţii, de la răceală sau infecţii urinare, până la plăgi care se infectează uşor sau erupţii ale pielii. Schimbarea anotimpului, trecerea de la cald la rece şi viceversa, sedentarismul, obezitatea, poluarea, stresul, alimentaţia săracă în substanţe nutritive sau somnul insuficient sunt doar câţiva dintre factorii care şubrezesc sistemul imunitar şi permit organismului să se îmbolnăvească.
Un ultim lucru pe care vreau să vi-l mai împărtășesc este acela că ar trebui să faceți cu toții, de la părinți la bunici, un efort pentru a vă schimba stilul de viață pe care îl aveți acum. Niciodată nu cred că este prea târziu să faceți acest lucru, așa că nu vă ascundeți în spatele unei astfel de scuze. Poate părea mai greu de crezut, dar adaptarea la un astfel de stil de viață nu este deloc complicată și nu trebuie să faceți niște schimbări foarte spectaculoase pentru a trăi și a vă simți mai bine. Vă mulțumesc!
