NEUROIMUNOMODULAREA NATURALĂ ÎN INFECȚIA CU CORONAVIRUS
GIURGIU GHEORGHE1, COJOCARU MANOLE2
1Centrul Medical Deniplant-Aide Sante, Biomedicină, București, România
2Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicină, București, România
e-mail corespondența autor: deniplant@gmail.com
Rezumat
Disbioza microbiomului nazo-faringian atrage disbioza microbiomului intestinal și activarea axului microbiom intestinal-creier. Dacă se intervine repede la primul semn de boală cu modularea activității microbiomului, implicit a sistemului imunitar (neuroimunomodularea) se înlătură apariția bolii. Există microbiomul: bucal, nazal, intestinal, cardiac, cutanat chiar microbiomul la nivelul creierului cu care Covid-19 interacționează. Când evoluția se complică, trebuie să se intervină cu tratament medicamentos pt susținerea organelor afectate. Deși există și afectarea renală, în urina pacienților nu s-au găsit coronavirusuri si nici urmele acestora. Știut fiind că infecția produce și simptome digestive, coronavirusuri a fost puse in evidență în materiile fecale. Se spune că la 1-2% din cazuri Covid-19 ajunge în sânge. Microbiomul este esențial pentru promovarea funcției imune pentru prevenirea și combaterea bolilor. Mai exact, în ceea ce privește infecțiile virale, trebuie să existe un răspuns imun adecvat care să apere organismul. Microbiota intestinală cu diversitate scăzută va conduce în consecință la o funcție imună deficitară. Microbiota, intestinul și creierul comunică prin axa microbiotă-intestin-creier într-un mod bidirecțional. Presupunem că virusul Covid-19 creează o disbioză a microbiomului intestinal. Un microbiom intestinal sănătos este crucial în crearea unui răspuns adecvat la coronavirus. Un microbiom divers este un microbiom sănătos, care conține multe specii diferite care fiecare joacă rolul în imunitate și sănătate. Motivația proiectului este studiul influenței microbiotei intestinale în ceea ce privește sănătatea și apariția simptomatologiei în infecția cu Covid-19. Cu ajutorul remediilor naturale marca Deniplant, autorii au realizat mai multe produse pentru afecțiuni autoimune, metabolice și neurologice care acționează ca imunomodulatoare ale microbiomului uman.
Cuvinte cheie: microbiom intestinal, infecția cu COVID-19, remedii naturale, neuroimunomodulare naturală
Stadiul actual al cunoașterii
În aceste luni ale anului 2020, toată atenția medicilor și cercetătorilor este îndreptată către descoperirea metodelor extrem de eficiente de tratare a pacienților infectați cu Covid-19 (1).
De îndată ce a apărut la sfârșitul anului 2019, SARS-CoV-2, redenumit Covid-19 câteva săptămâni mai târziu de Organizația pentru Sănătate (OMS), s-a prezentat asemănător cu o gripă, dar virusul producea de fapt o boală mult mai complexă. Infecția cu Covid-19 este o boală respiratorie, renală, neurologică foarte complexă (2).
Infecția cu Covid-19 determină simptome precum tusea seacă, probleme respiratorii, febră, dar există și simptome mai puțin cunoscute care pot indica prezența virusului Covid-19 la unii pacienți (3).
Fig. 1. Microbiomul pulmonar în starea de sănătate și boală și rolul său (4)
Printre aceste semne de boală mai puțin semnalate se află problemele digestive, frisoanele, confuzia, durerile de cap. Circa 8% dintre pacienții infectați cu Covid-19 prezintă dureri frecvente de cap, arată un studiu medical publicat în revista Lancet. De asemenea, amețeala este destul de frecventă, dacă este intensă, cel mai probabil este vorba despre un pacient cu infecție cu Covid-19 formă mai gravă. Indispoziția și confuzia pot fi chiar singurele simptome care dovedesc prezența Covid-19 în organism. Un raport de la un centru de îngrijire medicală din Washington a arătat că din 35% de persoane care au fost Covid-19 pozitive, jumătate nu au avut nici un simptom (4,5).
Foliculii din ganglionii limfatici sunt cel mai important rezervor tisular pentru Covid-19. La asimptomatici, Covid-19 este prezent numai în limfă, acolo începe contactul cu sistemul imunitar unde virusul infectează celulele T CD4+ foliculare (celule Th) prezente acolo și bacteriile existente, iar dacă virusul nu circulă mai departe boala nu apare. Dacă virusul ajunge în sânge (1-2% dintre cazuri) apar complicațiile, furtuna de citokine inflamatorii și hipercoagulabilitatea (6,7).
Disbioza microbiomului nazo-faringian atrage disbioza microbiomului intestinal și activarea axului microbiom intestinal-creier. Dacă se intervine repede la primul semn de boală cu modularea activității microbiomului, implicit a sistemului imunitar (neuroimunomodularea) se înlătură apariția bolii (8,9).
Există microbiomul: bucal, nazal, intestinal, cardiac, cutanat chiar microbiomul la nivelul creierului cu care Covid-19 interacționează. Când evoluția se complică, trebuie să se intervină cu tratament medicamentos pt susținerea organelor afectate. Deși există și afectarea renală, în urina pacienților nu s-au găsit coronavirusuri si nici urmele acestora. Știut fiind că infecția produce și simptome digestive, coronavirusuri a fost puse in evidență in materiile fecale (10).
Fig. 2. Rolul posibil al microbiotei intestinale în modularea răspunsului imun în infecția
cu Covid-19 (10)
Microbiota intestinală poate să influențeze răspunsul imun și astfel progresia bolii. Gut microbiota can influence immune response thereby affecting the disease progression. Atât hiperrăspunsul câ și hiporăspunsul imun posibil mediate de microbiota intestinală pot să conducă la evenimente adverse severe clinic (10).
Se spune că la 1-2% din cazuri Covid-19 ajunge în sânge (11).
Unii dintre pacienți prezintă simptome precum confuzie, neliniște, anxietate, indispoziție. Aceste manifestări ridică întrebări legate de impactul Covid-19 asupra creierului şi sistemului nervos. Simptomele neurologice se manifestă prin pierderea mirosului, gustului, dureri de natură neurologică, chiar accidente vasculare cerebrale trombotice. La pacienții cu confuzie sau agitaţi, scanările cerebrale au dezvăluit procese inflamatorii. Virulent și mortal, Covid-19 se extinde chiar și la creier la unii pacienți (12).
Microbiomul este esențial pentru promovarea funcției imune pentru prevenirea și combaterea bolilor. Mai exact, în ceea ce privește infecțiile virale, trebuie să existe un răspuns imun adecvat care să apere organismul. Microbiota intestinală cu diversitate scăzută va conduce în consecință la o funcție imună deficitară (13).
Optzeci la sută dintre celulele imune rezidă în tractul gastrointestinal. S-au semnalat accidente vasculare cerebrale și cazuri de encefalită. Într-o măsură mai mică, s-au descris afectarea nervului olfactiv care provoacă dificultăți în perceperea mirosului, gustului (14).
Se pare că unii dintre pacienți au probleme grave de tulburare psihică, confuzie care generează chiar și uitarea locului în care se află. Starea aceasta de tulburare a orientării spațio-temporale prin lipsa oxigenului în sânge, mulți bolnavi ajungând să aibă creierul (cu microtromboze) mai afectat decât plămânii (7).
Microbiota, intestinul și creierul comunică prin axa microbiotă-intestin-creier într-un mod bidirecțional (15).
Virusologii au semnalat că Covid-19 poate să afecteze creierul şi sistemul nervos (această legătură a fost observată şi în cazul altor virusuri) (16).
Virusurile pot afecta creierul pe două căi principale. Prima cale apare prin declanşarea unui răspuns imunitar anormal, denumit „furtună de citokine", care provoacă o inflamație a creierului: acest proces se numeşte encefalită autoimună (14).
Cea de-a doua cale constă într-o infectare directă a creierului şi se numeşte encefalită virală. Creierul este protejat de bariera hemato-encefalică cu rolul de a bloca substanţele invazive, însă aceasta uneori poate fi traversată (17).
Anumiţi cercetători au emis ipoteza potrivit căreia nasul ar putea fi o cale de acces spre creier, întrucât pierderea mirosului este un simptom comun pentru numeroşi bolnavi de Covid-19, însă teoria nu este verificată şi mulţi dintre pacienţii care îşi pierd mirosul nu au probleme neurologice serioase. Microbiota intestinală poate influența permeabilitatea barierei hematoencefalice (18).
Ipoteza de lucru
Presupunem că virusul Covid-19 creează o disbioză a microbiomului intestinal. Este posibil ca disbioza microbiotei intestinale să conducă la dereglarea funcțiilor creierului. Orice proces care perturbă comunicarea axei intestin-creier poate duce la complicații neurologice. Dacă se intervine repede la primul semn de boală cu modularea activității microbiomului, implicit a sistemului imunitar (neuroimunomodularea) se înlătură apariția bolii.
Motivația proiectului
Motivul pentru care descoperirea ar putea fi importantă este să învățăm în continuare cum microbiomul intestinal poate influența funcția creierului și comportamentul, iar faptul că acesta ar putea avea propria populație de bacterii, ar putea constitui un adevărat reper. Un microbiom intestinal sănătos este crucial în crearea unui răspuns adecvat la coronavirus. Un microbiom divers este un microbiom sănătos, care conține multe specii diferite care fiecare își joacă rolul în imunitate și sănătate. Specialiști din toate colțurile lumii înceacă să descifreze misterele din jurul coronavirusului, încearcă să înțeleagă cum lucrează acesta în organism. Se consideră că aceste manifestări neurologice ridică întrebări legate de impactul Covid-19 asupra creierului şi sistemului nervos (19).
Motivația proiectului este studiul influenței microbiotei intestinale în ceea ce privește sănătatea și apariția simptomatologiei în infecția cu Covid-19. În toate afecțiunile care sunt determinate de Covid-19 există o legătură strânsă între microbiom și aceste afecțiuni. Diversitatea microbiomului scade pe măsură ce avansăm în vârstă, aceasta ar putea ajuta pentru a explica unele dintre simptomele legate de vârstă, modificările privind răspunsurile imune, asa încât este necesar a menține un microbiom sănătos pe tot parcursul vieții. Dacă pacientul se simte confuz, dacă are probleme de gândire, sunt motive pentru a analiza relația bidirecțională intestin-creier (20).
Obiectivul principal
O imunitate crescută este cea mai bună barieră în calea virusurilor, inclusiv a Covid-19. Cea mai importantă barieră în calea lui este un sistem imunitar competent. O dietă variată este esențială pentru imunitate. Terapiile naturale (neuroimunomodularea) care vizează microbiomul pot avea un rol în lupta cu Covid-19. Cercetarea se concentrează asupra temei referitoare la menținerea echilibrului microbiotei intestinale normale și interațiunii acesteia cu Covid-19.
Obiective specifice
Diagnosticul infecţiei cu Covid-19 se pune în prezent pe baza detecţiei acidului nucleic viral prin real time PCR în exsudatul nazo-faringian, lavaj brohoalveolar sau aspirat traheobronșic. În acest proiect, vom discuta despre interacțiunea biologică privind axa microbiom intestinal-creier și vom explora modul în care această comunicare poate fi implicată în complicațiile neurologice în infecția cu Covid-19. Ne propunem să evidențiem noi idei în modificarea compoziției microbiotei intestinale, care poate apărea ca urmare a infecției cu Covid-19 și să încercăm o abordare terapeutică promițătoare pentru a trata tulburările SNC prin neuroimunomodulare cu ajutorul remediilor naturale (bacteriofag Deniplant). Obiectivul specific este construirea și utilizarea unor halimetre dotate cu senzori speciali care pot măsura starea microbiomului oral, nazal, esofagian, pulmonar, intestinal, realizarea unui soft EGO (Alterego digital) dotat cu inteligență artificială, ca o extensie a propriei memorii pentru memorarea și prelucrarea tuturor obiceiurilor care au legătură cu sănătatea și microbiomul uman.
Material și metode
În urma unei experiențe pe peste 25 de ani în producerea remediilor naturale pentru afecțiuni autoimune, metabolice și neurologice, Deniplant aduce solutii noi și pentru modularea naturala a microbiotei umane în afecțiunile virale.
Combinând compușii fenolici și flavonoizii din plante cu componente gemoterapeutice din mugurii pomilor fructiferi și cu produse apicole, am obținut remedii naturale cu proprietăți antivirale, care acționează asupra mecanismelor celulare și umorale ale procesul imunitar.
Cu ajutorul remediilor naturale marca Deniplant autorii au realizat mai multe produse pentru afecțiuni autoimune, metabolice și neurologice care acționează ca imunomodulatoare ale microbiomului uman.
Rezultate
În prezent tratamentul este simptomatic şi suportiv, nu există un tratament etiologic. Noile concluzii ne vor ajuta să înțelegem mai clar modul privind îngrijirea pacientului infectat cu Covid-19 precum și complicațiile nervoase care apar. S-a ajuns la surprinzătoarea concluzie că de folos în terapia împotriva Covid-19 ar putea fi probioticele. Compoziția microbiotei intestinale umane se schimbă în timp, când dieta se schimbă și odată cu schimbarea stării de sănătate. Autorii au convingerea că în viitorul apropiat remediile naturale care acționează ca neuroimunomodulatoare ale microbiomului intestinal vor fi eficiente și în infecția cu Covid-19, astfel realizându-se dezideratul de a crea acele alimente cu dublu rol funcțional, de nutriție și sănătate.
Evaluarea proiectului
Studiile de față se referă la imunomodularea microbiotei intestinale care influențează sistemul imunitar pentru a preveni furtuna de citokine inflamatorii la nivelul cerebral. Creierul și tractul gastrointestinal sunt strâns conectate pentru a forma un sistem de comunicare neuroumorală bidirecțională. Comunicarea între intestin și creier are la bază axa intestin-creier, care este atât de bine stabilită încât starea funcțională a intestinului este întotdeauna legată de starea funcțională a creierului. Aceste descoperiri sugerează rolul microbiomului intestinal în modularea infecției cu Covid-19. Rezultatelor studiilor sunt promițătoare, însă până la acest moment nu există certitudini. Prea mulți oameni vorbesc despre Covid-19 fără să se bazeze pe date științifice și fără să dețină cunoștințe corespunzătoare.
Concluzie
Aceste descoperiri sprijină rolul microbiomului intestinal în modularea infecției cu Covid-19. Noile concluzii ne vor ajuta să înțelegem mai clar modul privind îngrijirea pacientului infectat cu Covid-19 precum și complicațiile nervoase care apar. S-a ajuns la surprinzătoarea concluzie că de folos în terapia împotriva Covid-19 ar putea fi probioticele.
Declarație de conflict de interes
Autorii declară că nu prezintă conflict de interese.
Bibliografie
1. Rishi P, Thakur K, Vij S. Diet, Gut Microbiota and COVID-19. Indian J Microbiol. 2020; 60(4): 420–9.
2. Siordia JA Jr. Epidemiology and clinical features of COVID-19: A review of current literature. Journal of Clinical Virology. 2020; 127: 104357.
3. Yang D, Xing Y, Song X, Qian Y. The impact of lung microbiota dysbiosis on inflammation. Immunology. 2020; 159(2): 156-66.
4. Dickson RP, Martinez FJ, Huffnagle GB. The role of the microbiome in exacerbations of chronic lung diseases. Lancet. 2014; 384(9944): 691-702.
5. Wong SH, Lui RNS, Sung JJY Covid‐19 and the digestive system. Journal of Gastroenterology and Hepatology. 2020; 35: 744-8.
6. Yuki K, Fujiogi M, Koutsogiannaki S. COVID-19 pathophysiology: a review. Clin Immunol. 2020; 215: 108427.
7. Jose RJ, Manuel A. COVID-19 cytokine storm: the interplay between inflammation and coagulation. Lancet Respir Med. 2020; 8: E46–E47. https://doi.org/10.1016/S2213-2600(20)30216-2
8. Dickson RP, Schultz MJ, van der Poll T, Schouten LR, Falkowski NR, Luth JE, et al. Lung microbiota predict clinical outcomes in critically ill patients. Am J Respir Crit Care Med. 2020; 201(5): 555-63
9. Zuo T, Zhang F, Lui GCY, et al. Alterations in Gut Microbiota of Patients With COVID-19 During Time of Hospitalization. Gastroenterology. 2020; 159: 944-55.
10. Dhar D, Mohanty A. Gut microbiota and Covid-19- possible link and implications. Virus Res. 2020; 285: 198018.
11. Li N, Ma W-T, Pang M, Fan Q-L, Hua J-L. The commensal microbiota and viral infection: a comprehensive review. Front Immunol. 2019; 10: e1551. doi:10.3389/fimmu.2019. 01551.
12. Kumar P, Chander B. COVID 19 mortality: Probable role of microbiome to explain disparity. Med Hypotheses. 2020; 144: 110209.
13. Moffatt MF, Cookson WO. The lung microbiome in health and disease. Clin Med. 2017; 17(6): 525-9.
14. Mendes V, Galvao L, Vieira AT. Mechanisms by which the gut microbiota influences cytokine production and modulates host inflammatory responses. J Interferon Cytokine Res. 2019; 39: 393-409
15. Viana SD, Nunes S, Reis F. ACE2 imbalance as a key player for the poor outcomes in COVID-19 patients with age-related comorbidities-role of gut microbiota dysbiosis. Ageing Res Rev. 2020; 62: https://doi.org/10.1016/j.arr.2020.101123.
16. Shereen MA, Suliman KA, Bashir KN, Siddique R. COVID-19 infection: Origin, transmission, and characteristics of human coronaviruses. Journal of Advances Research. 2020; 24: 91-8.
17. Khatiwada S, Subedi A. Lung microbiome and coronavirus disease 2019 (COVID-19): Possible link and implications. Human Microbiome Journal. 2020; 17: 100073
18. Leeming ER, Johnson AJ, Spector TD, Le Roy CI. Effect of diet on the gut microbiota: rethinking intervention duration. Nutrients. 2019; 11: 2862. https://doi.org/10.3390/nu11122862
19. Yang Q, Liang Q, Balakrishnan B, Belobrajdic DP, Feng QJ, Zhang W. Role of dietary nutrients in the modulation of gut microbiota: a narrative review. Nutrients. 2020; 2: 381. https://doi.org/10.3390/nu12020381
20. Andrade MC, de Faria RS, Nobre SAM. COVID-19: Can the symptomatic SARS-CoV-2 infection affect the homeostasis of the gut-brain-microbiota axis? Med Hypotheses. 2020; 144: 110206.
-------------
