Medicină de laborator bazată pe dovezi
Autor: Alina BOGHICEANU |

În perioada 31 octombrie – 3 noiembrie a.c., în Capitală, se va desfăşura al 19-lea Congres naţional de medicină de laborator, eveniment la care „Viaţa medicală" este partener media principal. Temele în dezbatere şi progresele domeniului sunt prezentate de dl conf. dr. Manole Cojocaru, preşedintele Societăţii Române de Medicină de Laborator, în interviul realizat de dna Alina Boghiceanu.
Interviu cu dl conf. dr. Manole Cojocaru, preşedintele Societăţii Române de Medicină de Laborator
– Între 31 octombrie şi 3 noiembrie, la Bucureşti, se va desfăşura al 19-lea Congres naţional de medicină de laborator. Cu ce noutăţi veniţi în acest an?
– Această reuniune ştiinţifică este cel mai important eveniment al Societăţii Române de Medicină de Laborator (SRML), în anul 2012, şi de maximă însemnătate pentru domeniul nostru. Evenimentul, care se înscrie în tradiţia preocupărilor SRML, va reuni autorităţi în domeniu şi reprezentanţi de marcă din Europa şi America. De altfel, cu greu ne putem imagina acest congres fără participarea activă a celor mai buni oameni de ştiinţă, tineri şi activi colegi, sau fără participarea câtorva mari companii din domeniul laboratorului clinic. Ca la fiecare ediţie a Congresului SRML, la 31 octombrie se va ţine un curs precongres. De asemenea, în paralel cu Congresul, va avea loc al şaselea Simpozion de imunopatologie. În plus, la 2 noiembrie, agenda congresului nostru va include al doilea Simpozion de monitorizare a tratamentului şi toxicologie clinică, iar la 3 noiembrie – al şaptelea Congres naţional al asistenţilor medicali de laborator. Va exista şi o sesiune a studenţilor interesaţi să participe la congres, pentru ei fiind un exerciţiu util. În contextul medicinii bazate pe dovezi, SRML a propus o temă de interes deosebit pentru reuniunea de anul acesta: Medicina de laborator bazată pe dovezi. Medicina bazată pe dovezi este o formă nouă de practică medicală, diferă de medicina clasică. O mare parte din medici au o viziune limitată, mulţumindu-se cu propria experienţă şi, cel mult, cu cea a câtorva colegi cu care schimbă opinii. Ei nu caută informaţiile care ar putea să-i ducă la o concluzie diferită sau să le permită o altă decizie. Trebuie să avem în vedere că actul medical trebuie să fie eficient şi să-şi justifice cheltuielile. În ceea ce priveşte tematica, aceasta este actualizată într-o manieră cât mai captivantă şi mai interesantă pentru colegii noştri medici, biologi, biochimişti şi chimişti. Aceasta deoarece obiectivul congresului îl constituie schimbul valoros de opinii în context euroatlantic. Suntem convinşi că modul în care am ştiut să cooperăm cu alte societăţi profesionale va face congresul SRML mai vizibil naţional şi internaţional. Mai suntem siguri şi că reuniunea de anul acesta va atrage colegi din toate colţurile ţării. Facilitarea introducerii ghidurilor de bună practică în laboratorul clinic şi a controlului extern de calitate sistematic, pentru atingerea standardelor europene de calitate, contribuie la egalizarea şanselor în faţa laboratoarelor medicale din străinătate. Să ştii, să poţi, să vrei – sunt cele trei laturi ale triunghiului educaţiei medicale. Formarea continuă este o condiţie indispensabilă care permite medicului de laborator să-şi îndeplinească misiunea în mod optim. Este obligaţie faţă de pacienţi, faţă de el însuşi.
– Vorbiţi-ne, vă rog, despre prog
PUBLICITATE
resele medicinii de laborator din ultimii ani.
– În ultimul deceniu, medicina de laborator a trecut prin schimbări majore care, teoretic, au plasat-o în fruntea specialităţilor medicale. Medicina de laborator îşi asumă un rol principal în asigurarea unei funcţionalităţi fluente a complexului sistem de îngrijire a sănătăţii şi în satisfacerea cerinţelor bolnavului. Asistăm la creşterea rolului specialistului de laborator în îngrijirea pacienţilor. Din păcate, medicii de laborator reprezintă o minoritate între cadrele medicale superioare, mai ales că ştiinţele de laborator nu sunt competenţa exclusivă a medicilor. Procesul de reformare a sistemului medical românesc însă, stimulat de integrarea în UE, a cuprins, inevitabil, şi domeniul laboratorului clinic. În prezent, medicii specialişti în medicina de laborator pot obţine certificatul de European Specialist in Clinical Chemistry and Laboratory Medicine. Certificatul este valabil cinci ani, cu drept de prelungire, acest aspect oferind posibilitatea medicilor să lucreze în afara graniţelor ţării. Obiectivul urmărit este creşterea calităţii pregătirii, precum şi asigurarea liberei circulaţii profesionale a medicilor, biologilor, biochimiştilor şi asistenţilor medicali în spaţiul european. Trebuie acordată, în primul rând, o atenţie deosebită pregătirii universitare şi celei din timpul rezidenţiatului, care, la rândul său, trebuie să se concentreze exclusiv pe pregătirea în specialitate, fiind o recomandare expresă a forurilor europene. La bază trebuie să stea descrierea clară a competenţelor şi abilităţilor profesionale ale specialităţii de medicină de laborator. Mai trebuie amintit că medicina de laborator a cunoscut şi la noi, în ultimii ani, o dezvoltare tehnologică însemnată, ceea ce presupune obligatoriu dezvoltarea cunoştinţelor medicale.
– În prezent, abilităţile medicinii de laborator nu sunt clare?
– Am să vă dau ca exemplu testul Babeş-Papanicolau. În prezent, acesta se realizează de către medicul cu specialitatea anatomie patologică. Însă, pentru a putea fi realizat de medicii de laborator, Comisia consultativă de medicină de laborator din cadrul Ministerului Sănătăţii ar trebui să refacă curricula şi să specifice abilităţile medicului de laborator. De aici vine şi necesitatea ca specialitatea de medicină de laborator să-şi aibă specificate abilităţile.
– Depind multe lucruri de această comisie din MS?
– Comisia, care are caracter pur consultativ, ar putea avea un rol foarte important. Depinde însă de ministru dacă proiectele propuse de preşedintele comisiei sunt aplicate sau nu.
– În prezent, găsim foarte multe informaţii medicale pe internet. În ce mod s-a adaptat medicina de laborator erei informatizate?
– Dezvoltarea explozivă a internetului are un impact enorm inclusiv asupra laboratorului clinic şi tehnicii medicale. În 2009, reprezentanţii mai multor societăţi au semnat acordul privind traducerea în limba română a site-ului labtestsonline.org. Semnatarii acordului au fost Asociaţia Europeană a Producătorilor de Diagnostic (EDMA), Asociaţia Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM) şi Societatea Română de Medicină de Laborator. Site-ul este recunoscut de Comisia Europeană şi este o sursă excelentă de informaţii în domeniu. În plus, este o sursă de încredere în privinţa explicaţiilor cu privire la testele clinice de laborator care ajută la depistarea precoce a unor probleme de sănătate. Medicina de laborator este foarte importantă în prevenţie, pentru că modificările din organism apar mai întâi la nivel biochimic, organismul reacţionează mai întâi la nivel molecular. Site-ul, care nu ar fi apărut fără mii de ore de muncă depuse de specialişti, fără contribuţia celor care au scris, tradus, editat, revizuit şi aprobat materialele înainte de a fi publicate, va fi lansat la 1 noiembrie, în cadrul celui de-al 19-lea Congres SRML.
Autor: Alina BOGHICEANU |

În perioada 31 octombrie – 3 noiembrie a.c., în Capitală, se va desfăşura al 19-lea Congres naţional de medicină de laborator, eveniment la care „Viaţa medicală" este partener media principal. Temele în dezbatere şi progresele domeniului sunt prezentate de dl conf. dr. Manole Cojocaru, preşedintele Societăţii Române de Medicină de Laborator, în interviul realizat de dna Alina Boghiceanu.
Interviu cu dl conf. dr. Manole Cojocaru, preşedintele Societăţii Române de Medicină de Laborator
– Între 31 octombrie şi 3 noiembrie, la Bucureşti, se va desfăşura al 19-lea Congres naţional de medicină de laborator. Cu ce noutăţi veniţi în acest an?
– Această reuniune ştiinţifică este cel mai important eveniment al Societăţii Române de Medicină de Laborator (SRML), în anul 2012, şi de maximă însemnătate pentru domeniul nostru. Evenimentul, care se înscrie în tradiţia preocupărilor SRML, va reuni autorităţi în domeniu şi reprezentanţi de marcă din Europa şi America. De altfel, cu greu ne putem imagina acest congres fără participarea activă a celor mai buni oameni de ştiinţă, tineri şi activi colegi, sau fără participarea câtorva mari companii din domeniul laboratorului clinic. Ca la fiecare ediţie a Congresului SRML, la 31 octombrie se va ţine un curs precongres. De asemenea, în paralel cu Congresul, va avea loc al şaselea Simpozion de imunopatologie. În plus, la 2 noiembrie, agenda congresului nostru va include al doilea Simpozion de monitorizare a tratamentului şi toxicologie clinică, iar la 3 noiembrie – al şaptelea Congres naţional al asistenţilor medicali de laborator. Va exista şi o sesiune a studenţilor interesaţi să participe la congres, pentru ei fiind un exerciţiu util. În contextul medicinii bazate pe dovezi, SRML a propus o temă de interes deosebit pentru reuniunea de anul acesta: Medicina de laborator bazată pe dovezi. Medicina bazată pe dovezi este o formă nouă de practică medicală, diferă de medicina clasică. O mare parte din medici au o viziune limitată, mulţumindu-se cu propria experienţă şi, cel mult, cu cea a câtorva colegi cu care schimbă opinii. Ei nu caută informaţiile care ar putea să-i ducă la o concluzie diferită sau să le permită o altă decizie. Trebuie să avem în vedere că actul medical trebuie să fie eficient şi să-şi justifice cheltuielile. În ceea ce priveşte tematica, aceasta este actualizată într-o manieră cât mai captivantă şi mai interesantă pentru colegii noştri medici, biologi, biochimişti şi chimişti. Aceasta deoarece obiectivul congresului îl constituie schimbul valoros de opinii în context euroatlantic. Suntem convinşi că modul în care am ştiut să cooperăm cu alte societăţi profesionale va face congresul SRML mai vizibil naţional şi internaţional. Mai suntem siguri şi că reuniunea de anul acesta va atrage colegi din toate colţurile ţării. Facilitarea introducerii ghidurilor de bună practică în laboratorul clinic şi a controlului extern de calitate sistematic, pentru atingerea standardelor europene de calitate, contribuie la egalizarea şanselor în faţa laboratoarelor medicale din străinătate. Să ştii, să poţi, să vrei – sunt cele trei laturi ale triunghiului educaţiei medicale. Formarea continuă este o condiţie indispensabilă care permite medicului de laborator să-şi îndeplinească misiunea în mod optim. Este obligaţie faţă de pacienţi, faţă de el însuşi.
– Vorbiţi-ne, vă rog, despre prog
PUBLICITATE
resele medicinii de laborator din ultimii ani.
– În ultimul deceniu, medicina de laborator a trecut prin schimbări majore care, teoretic, au plasat-o în fruntea specialităţilor medicale. Medicina de laborator îşi asumă un rol principal în asigurarea unei funcţionalităţi fluente a complexului sistem de îngrijire a sănătăţii şi în satisfacerea cerinţelor bolnavului. Asistăm la creşterea rolului specialistului de laborator în îngrijirea pacienţilor. Din păcate, medicii de laborator reprezintă o minoritate între cadrele medicale superioare, mai ales că ştiinţele de laborator nu sunt competenţa exclusivă a medicilor. Procesul de reformare a sistemului medical românesc însă, stimulat de integrarea în UE, a cuprins, inevitabil, şi domeniul laboratorului clinic. În prezent, medicii specialişti în medicina de laborator pot obţine certificatul de European Specialist in Clinical Chemistry and Laboratory Medicine. Certificatul este valabil cinci ani, cu drept de prelungire, acest aspect oferind posibilitatea medicilor să lucreze în afara graniţelor ţării. Obiectivul urmărit este creşterea calităţii pregătirii, precum şi asigurarea liberei circulaţii profesionale a medicilor, biologilor, biochimiştilor şi asistenţilor medicali în spaţiul european. Trebuie acordată, în primul rând, o atenţie deosebită pregătirii universitare şi celei din timpul rezidenţiatului, care, la rândul său, trebuie să se concentreze exclusiv pe pregătirea în specialitate, fiind o recomandare expresă a forurilor europene. La bază trebuie să stea descrierea clară a competenţelor şi abilităţilor profesionale ale specialităţii de medicină de laborator. Mai trebuie amintit că medicina de laborator a cunoscut şi la noi, în ultimii ani, o dezvoltare tehnologică însemnată, ceea ce presupune obligatoriu dezvoltarea cunoştinţelor medicale.
– În prezent, abilităţile medicinii de laborator nu sunt clare?
– Am să vă dau ca exemplu testul Babeş-Papanicolau. În prezent, acesta se realizează de către medicul cu specialitatea anatomie patologică. Însă, pentru a putea fi realizat de medicii de laborator, Comisia consultativă de medicină de laborator din cadrul Ministerului Sănătăţii ar trebui să refacă curricula şi să specifice abilităţile medicului de laborator. De aici vine şi necesitatea ca specialitatea de medicină de laborator să-şi aibă specificate abilităţile.
– Depind multe lucruri de această comisie din MS?
– Comisia, care are caracter pur consultativ, ar putea avea un rol foarte important. Depinde însă de ministru dacă proiectele propuse de preşedintele comisiei sunt aplicate sau nu.
– În prezent, găsim foarte multe informaţii medicale pe internet. În ce mod s-a adaptat medicina de laborator erei informatizate?
– Dezvoltarea explozivă a internetului are un impact enorm inclusiv asupra laboratorului clinic şi tehnicii medicale. În 2009, reprezentanţii mai multor societăţi au semnat acordul privind traducerea în limba română a site-ului labtestsonline.org. Semnatarii acordului au fost Asociaţia Europeană a Producătorilor de Diagnostic (EDMA), Asociaţia Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM) şi Societatea Română de Medicină de Laborator. Site-ul este recunoscut de Comisia Europeană şi este o sursă excelentă de informaţii în domeniu. În plus, este o sursă de încredere în privinţa explicaţiilor cu privire la testele clinice de laborator care ajută la depistarea precoce a unor probleme de sănătate. Medicina de laborator este foarte importantă în prevenţie, pentru că modificările din organism apar mai întâi la nivel biochimic, organismul reacţionează mai întâi la nivel molecular. Site-ul, care nu ar fi apărut fără mii de ore de muncă depuse de specialişti, fără contribuţia celor care au scris, tradus, editat, revizuit şi aprobat materialele înainte de a fi publicate, va fi lansat la 1 noiembrie, în cadrul celui de-al 19-lea Congres SRML.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu