MORFOLOGIA PIELII

MORFOLOGIA PIELII  Pielea normala 
Mai intai trebuie sa vorbim despre piele si anexele ei- parul, glandele sebacee, glandele sudoripare, unghile. Desi toti dorim ca acestea sa aiba un aspect normal si placut, nu toti le ingrijim pentru a preveni imbolnavirea lor. Este necesar sa avem informatii si cunostinte minime despre principalele boli ale pielii pentru a furniza medicului dermatolog cat mai multe indicii despre afectiunea capatata, si odata stabilita o colaborare cu acesta si rezultatele se vor vedea imediat. 
Fiind in contact permanent cu mediul inconjurator, pielea este expusa degradarii, agresiunilor. De aceea, sanatatea acesteia trebuie sa fie pentru fiecare dintre noi o preocupare zilnica. Pielea nu trebuie privita doar ca un "invelis" corporal care ne apara de vant, apa, ci trebuie privita ca un organ viu foarte important ce protejeaza organismul. Putem spune ca ea este cel mai mare organ al nostru, avand aproximativ o suprafata de 2 metri patrati, o greutate de circa 3-4 kg, ceea ce reprezinta cam a doua-zecea parte din greutatea intregului corp. 
Relieful pielii apare plan si neted, exceptand anumite regiuni unde este brazdata de numeroase proeminente, depresiuni, din care unele sunt permanente altele tranzitorii. 
Depresiunile sunt acele santuri numite cute. Cutele sunt structurale si de locomotie. 
Proeminentele sunt de doua feluri: tranzitorii si permanente. Cele tranzitorii sunt conditionate de diferiti factori externi si interni, producandu-se pe cale reflexa prin contractia anumitor muschi. Cele permanente le intalnim in general la nivelul articulatiilor. 
O alta categorie de proeminente sunt formate de crestele interpapilare separate unele de altele de santuri intrepapilare localizate la nivelul degetelor, constituind amprentele. 
Culoarea pielii variaza dupa rasa de la alb deschis pana la negru inchis, cu variatii de nuante si culori intre cele doua extreme. Varsta si sexul conditioneaza modificari de coloratie, copiii si femeile tinere avand culoarea mai deschisa decat barbatii adulti. La ambele sexe la batranete, culoarea pielii este mai inchisa. 
Sub epiderma se gasesc celulele pigmentare, melanocitele. Acestea produc pigmentii numiti melanina, pentru a ne proteja de efectele daunatoare ale radiatiilor ultaviolete. Melanina absoarbe energia luminii, devenind mai inchisa la culoare, acesta fiind motivul pentru care pielea se bronzeaza, daca este expusa la soare. Mai tarziu, melanina migreaza spre suprafata pielii si se desprinde impreuna cu celulele moarte -pielea bronzata devine palida cu timpul. La cei cu pielea mai inchisa, melanina este produsa in cantitati mai mari. Acest pigment se gaseste in toate straturile epidermei oamenilor din zonele tropicale, dandu-le o piele de culoare inchisa. Oamenii cu piele alba au melanina doar in straturile epidermice, inferioare. Un anumit pigment de carotina, impreuna cu melanina, duce la o piele galbena. 
Grosimea pielii variaza intre 0,5 si 4 mm. Este relativ subtire in regiunile corporale putin expuse la uzura sau presiune si mai groasa pe suprafetele care sunt mai solicitate de exemplu pe talpi. Copiii au pielea mai subtire decat adultii, iar adultii mai groasa decat batranii. Pielea femeilor este mai subtire decat a barbatilor. 
Consistenta pielii este moale, grasa, catifelata, usor umeda, calitati conditionate si de cantitatea secretiilor fiziologice. 
Elasticitatea pielii este foarte mare, ea putandu-se intinde foarte mult fara a se rupe. O fasie de 2 cm suporta o greutate de 2 kg fara a se rupe. Pielea poate sa se intinda lent, producandu-se o fuptura de fibre in derm fara plaga exterioara dar lasand drept urme vergeturile. 
Mobilitatea pielii variaza dupa regiuni si grasimea care o captuseste. 
Luciul pielii. Pielea luceste in regiunile unde hasurarea reliefului lipseste(buza, pavilionul urechii, in jurul unghiei. etc) 
Termoreglarea 
Sub epiderma se intinde derma, mai groasa decat precedenta. Portiunea superioara a acesteia este intesata de o retea de colagen si elastina, care sunt niste proteine deosebite. Acestea asigura elasticitatea si flexibilitatea pielii. In derma se gasesc numeroase vase sangvine. Atunci cand ne este cald, capilarele se dilata si se umplu de sange. Daca suprafata pielii este strabatuta de mai mult sange, organismul pierde o cantitate mai mare de caldura, adica se raceste. Din acest motiv ne inrosim in caldura mare. Daca ne este frig, capilarele sangvine din derma se ingusteaza, pentru a pierde mai putina caldura, iar pielea devine palida. 
Sangele care curge prin aceste vase sangvine extrem de subtiri transporta substantele nutritive sub cele doua straturi ale pielii, iar de acolo va transporta produsii de catabolism. Daca pielea este traumatizata, in locul ranii sangele se coaguleaza si inchide plaga. Cicatricea formata protejeaza impotriva agentilor patogeni si a pierderii exagerate de sange.