Psoriazis artropatic declansat de Beta Blocant Metoprolol

RA Medicamente 
Psoriazis artropatic declansat de Beta Blocant 
Metoprolol 
Unele medicamente pot afecta diateza 
 psoriazica in mai multe feluri: 
1 precipitarea aparitiei de psoriasis de novo la indivizi cu/fara predispozitie 
2  exacerbarea leziunilor psoriazice preexistente 
3  Inducerea de leziuni in pielea normala la pacientii cunoscuti cu psoriazis in alte arii 
4 dezvoltarea de psoriazis rezistent la tratament 
5  "Eruptii psoriaziforme postmedicamentoase"-se refera la un grup de perturbari ce simuleaza 
psoriazisul,aceste reactii psoriaziforme fiind provocate de evenimente inflamatorii ce cauzeaza 
dereglari ale citokinelor,factorilor de crestere si o proliferare keratinocitara anormala

Tatu AL,Nwabudike LC. Metoprolol-associated onset of psoriatic arthropathy . Am J Ther. 2017

MICROBIOMUL INTESTINAL ȘI CANCERUL COLORECTAL

MICROBIOMUL INTESTINAL ȘI CANCERUL COLORECTAL 

Cancerul este opera societatii moderne: poluare,

alimentație, stil de viață

Cancerul, boala care în zilele noastre ucide 7

milioane de oameni anual în întreaga lume, era o boala

aproape necunoscută în antichitate

Cercetarea mumiilor a dezvăluit că, până recent

în istorie, apariția tumorilor era un fenomen extrem de

rar

"Absența aproape totală a tumorilor maligne la

mumii arată că afecțiunile oncologice erau o raritate în

antichitate, ceea ce demonstrează că boala este

provocată de factori specifici societății industrializate",

susține Michael Zimmerman, profesor asociat la

Universitatea Manchester, citat de Daily Mail

Primii care au definit cancerul ca boală și au

făcut distincția între tumorile maligne și cele benigne

au fost grecii

Primele descrieri ale unor operații de

îndepărtare a unor tumori canceroase apar abia în

secolul al XVII-lea

„Nimic din mediul natural nu poate provoca

cancerul, deci cancerul este o boala provocată de om,

prin poluare și modificarile aduse dietei și modului de

viață"

a explicat Rosalie David, Universitatea Manchester

Era microbiomului

Julian Davies, microbiolog la Universitatea British

Columbia, afirmă că

„efortul depus pentru o mai bună înţelegere a

microbiomului reprezintă cel mai importat proiect

ştiinţific al tuturor timpurilor"

https://www.harpersbazaar.ro/era-microbiomului-creier-al-corpului/

Cum se diagnostichează cancerul colorectal? 

Cum poate fi prevenit? 

Ce analize sunt necesare? 

Cum se treateaza?

Simptomatologia este săracă și nespecifică

până la apariția complicațiilor - ocluzie,

hemoragie, perforație

Printre cele mai frecvente simptome-

scaunele cu sânge roșu, scăderea în greutate,

anemie cronică, stare generala alterată dată de

anemie cu oboseală marcată, colici abdominale,

scaune diareice sau constipație cronică, senzatia

de defecație ineficientă, etc.

Diagnosticul tardiv este cauza lipsei

screeningului (teste pentru sângerări oculte din

materiile fecale, colonoscopie, etc.)

Mecanism patogenic psoriazis si artropatia psoriazica

Mecanism patogenic 

 Teoriile propuse in explicarea patogenezei psoriazisului indus de beta blocante se refera la o 

 reactie de hipersensibilizare intarziata,mecanisme imunologice privind transformarile limfocitare sau 

 alterarile caii adenozin monofosfatului ciclic. Adenozin monofosfatul ciclic este un mesager intracelular 

responsabil de stimularea proteinelor implicate in diferentierea celulara si inhibitia proliferarii.Biopsiile 

cutanate din eruptii cauzate de b1 blocanti (metoprolol and atenolol) sunt caracterizate de degranulare 

excesiva de neutrofile in derm.Beta blocantele neselective (propranolol, nadolol, and sotalol)determina 

eliberarea de enzime proteolitice din macrofage. Nebivolol dar nu si metoprolol, reduc expresia genelor 

proinflamatorii in celulele endoteliale si celulele musculaturii netede vasculare.Un numar de afectiuni pot fi

asociate cu disfunctia beta 2 adrenoreceptorilor in special in cazul unor boli autoimune ca LES si AR. O 

schimbare structurala/functionala a beta 2 adrenoreceptorilor poate creste diversele niveluri de sensibilitate 

ale limfocitelor T la beta 2 stimulare furnizand o baza pentru predispozitia genetica la artrita reumatoida. 

Astfel, activitatea beta 2 adrenoreceptorilor este implicata in generarea,progresia si tratamentul AR

iar aceste relatii complexe pot fi mimate/considerate si in alte boli autoimune ca psoriazisul 

si artropatia psoriazica 

. Tatu AL,Nwabudike LC. Metoprolol-associated onset of psoriatic arthropathy . Am J Ther. 2017

Microbiomul si artrita reumatoida

Artrita reumatoidă este o boală cronică, progresivă, autoimună, cu numeroase manifestări articulare, extraarticulare și sistemice. Cauza artritei reumatoide este multifactorială, inclusiv factorii genetici și de mediu. Avantajele recente în tehnicile de secvențiere au permis caracterizarea profundă a microbiotei umane. Dovezile disponibile confirmă existența unei asocieri între disbioză și artrita reumatoidă, dar rămâne încă neclar dacă modificările în microbiom sunt o cauză patogenă sau un efect al bolii autoimune. La pacienții cu poliartrită reumatoidă, cea mai susținută asociere între boală și microbiotă este cea a disbiozelor orale observate de obicei la pacienții cu parodontită. Având în vedere variația și abundența puternică a microbilor care trăiesc în strânsă legătură cu gazda umană, devine o sarcină dificilă de a defini ce ar trebui să fie considerat microbiomul favorabil. Sunt necesare studii mai ample pentru a stabili modul în care microbiomele umane contribuie la susceptibilitatea bolii și pentru a caracteriza rolul diversității microbiene în patogeneza artritei reumatoide, manifestarea bolii și progresia bolii. Identificarea disbiozelor specifice artritei reumatoide și înțelegerea interacțiunii dinamice dintre microbiotă și gazda lor poate ajuta la stabilirea unui management individualizat pentru fiecare pacient cu poliartrită reumatoidă și la obținerea unei eficacități mai bune a terapiei. și pentru a caracteriza rolul diversității microbiene în patogeneza artritei reumatoide, manifestarea bolii și progresia bolii. Identificarea disbiozelor specifice artritei reumatoide și înțelegerea interacțiunii dinamice dintre microbiotă și gazda lor poate ajuta la stabilirea unui management individualizat pentru fiecare pacient cu poliartrită reumatoidă și la obținerea unei eficacități mai bune a terapiei. și pentru a caracteriza rolul diversității microbiene în patogeneza artritei reumatoide, manifestarea bolii și progresia bolii. Identificarea disbiozelor specifice artritei reumatoide și înțelegerea interacțiunii dinamice dintre microbiotă și gazda lor poate ajuta la stabilirea unui management individualizat pentru fiecare pacient cu poliartrită reumatoidă și la obținerea unei eficacități mai bune a terapiei.


Autor 

Krajewska-Włodarczyk M 

CUVINTE CHEIE:
disbioză; Microbiome; artrita reumatoida

Bacteriile „destepte” din microbiom

Bacteriile „destepte" pot contribui la eradicarea unor boli care nu au
fost rezolvate prin medicina conventionala. Unele bacterii din familia
celor „prietenoase" detecteaza nutrienti din alimente (de exemplu,
pectinele din mere) si declanseaza anumite circuite pentru favorizarea
digestiei.

Aplicarea tuturor informatiilor legate de microbiom va duce in scurt
timp la tratarea  bolilor  autoimune, boli ale sistemului endocrin,
gastrointestinale, probleme legate de metabolism, boli
neurodegenerative, sindromul oboselii cronice, cancer, boli
cardiovasculare, boala Lyme si autismul.

Rolul microbiomului

Microbiomul are multiple roluri:
– digera mancarea;
– controleaza poftele si metabolismul;
– moduleaza sistemul imunitar;
– influenteaza starea de spirit si capacitatea de concentrare;
– determina starea de sanatate;
– sustine sanatatea tractului digestiv;
- produce vitamine si nutrienti, precum si antibiotice naturale.

Antibioticele si microbiomul

Pana acum, pentru tratarea acestor afectiuni s-au folosit
antibioticele. Acestea influenteaza negativ microbiomul deoarece pot
distruge atat bacteriile patogene, cat si pe cele apatogene.
Administrarea antibioticelor pe o perioada mai lunga de timp duce la
reducerea sau chiar disparitia unor specii microbiene din tractul
digestiv. In ultima vreme, s-a recomandat scaderea utilizarii de
antibiotice din cauza efectelor nedorite asupra organismului.
Administrarea de antibiotice poate fi asociata cu utilizarea unor
produse care protejeaza mucoasa intestinala.

Bacteriile apatogene din colon

Pentru a se pastra un echilibru in organism trebuie sa existe un numar
mare de bacterii apatogene care sa impiedice colonizarea cu bacterii
patogene. Cele mai multe bacterii apatogene se gasesc in colon, acolo
unde se formeaza flora intestinala.

In colon exista un echilibru intre bacteriile apatogene si bacteriile
potential patogene care au fost introduse in organism. Daca numarul
bacteriilor apatogene este mai mic, bacteriile patogene pot produce
tulburari digestive, enterite si aparitia diareei.

Disbioza

Disbioza

Atunci cand se modifica echilibrul dintre diferite bacterii ce
alcatuiesc microbiomul, apare disbioza. Aceasta poate conduce la
dureri abdominale, balonari sau tulburari de tranzit intestinal
Majoritatea lor traiesc in intestine, iar distrugerea lor poate avea
efecte neplacute asupra sanatatii ducand la aparitia obezitatii,
afectiuni ale colonului, tulburarilor digestive, alergii sau eczeme si
chiar afectiuni autoimune. Relatia dintre bacterii si organismul pe
care il populeaza este una de simbioza deoarece, in schimbul hranei,
bacteriile ajuta la digerarea alimentelor, producerea de vitamine
necesare si intarirea sistemul imunitar.

Microbiomul intestinal si cancerul

Microbiomul intestinal si cancerul

26.10.2018

Asociatia Medicala Romana pentru Plasmafereza in parteneriat cu Asociatia Medicala Romana, sub egida Facultatii de Medicina a Universitatii"Titu Maiorescu" Bucuresti

Coordonatori curs:

Prof. Manole Cojocaru, UTM Bucuresti

Locul de desfasurare : Aula I.H.Radulescu, a Bibliotecii Academiei Romane

Program : 09:30-17:30 (9:30-12:00 inscrierea participantilor)

10:00-10:50 Actualitati vizand mecanismele etiopatogenetice majore si noi posibilitati de preventie, Didi Surcel

10:50-11:40 Microbiomul intestinal si cancerul colorectal, Manole Cojocaru

11:40-11:50 Pauza de cafea

11:50-12:40 Cancerele cavitatii orale si microbiota: cum se influenteaza reciproc?, Razvan Hainarosie

12:40-13:30 Viromul uman si influentele oncogenice, 

13:30-14:30 Pauza de masa

14:30-15:20 Microbiota intestinala implicata in pancreatita cronica si cancerul pancreatic, Simona Soare

15:20-16:10 Microbiom, mitocondrii, genom nuclear – un cerc vicios, Rodica Dragotoiu

16:10-16:20 Pauza de cafea

16:20-17:10 Cancerul, sinucidere deghizata. Ana Maria Taga

17:10-17:30 Discutii, concluzii, acordarea Certificatelor de Absolvire

Cursul este creditat de catre CMR (in asteptare), CFR (8), OBBCSSR(6), OAMMR (in asteptare).

Se acorda Certificate de Absolvire

Taxa de participare: 50 lei

Plata se poate face direct in ziua cursului sau prin banca in contul:

Microbiomul intestinal si cancerul.

Societatea Romana pentru Afereza  sub patronajul Facultatii de     
Medicina a Universitatii Titu  Maiorescu Bucuresti, va invita pe data   
    de:
  - 26.10.2018

   Cursul 5 de Medicina Integrativa "Microbiomul intestinal si cancerul."

    Program: 09:30-17:30

    Locul de desfasurare: Biblioteca Academiei Romane.

    Coordonatori curs:
    Prof.Manole Cojocaru
    
   Cursul este creditat cu puncte de catre CMR (in asteptare), CFR   
(8), OBBCSSR (6), OAMMR (in asteptare).

    Taxa de participare: 50 de lei

    Se acorda Certificate de Absolvire numai participantilor care       
                              asista integral la Curs.

    Formularul de inscriere este atasat.

    Vor beneficia preferential de suportul de curs cei care trimit   
inapoi formularele completate si achita taxa online.

    Speram ca mesajul nostru sa va stimuleze interesul si sa ne   
bucuram de o participare numeroasa!

  Prof. Manole Cojocaru

  Societatea Romana pentru Afereza

  
  S.M.Bucuresti

Alimentatia diversificata cheia unui microbiom sanatos

Alimentatia diversificata
Diversitatea microbiana este cheia unui microbiom sanatos. Iar aceasta
diversitate nu poate fi asigurata decat printr-o alimentatie
echilibrata si diversificata, cu o mare densitate nutritiva.
Majoritatea celor care isi schimba modul de alimentatie adoptand o
dieta bogata in nutrienti (legume si fructe, carne slaba, peste, oua,
grasimi sanatoase) pot constata ca, dupa cateva luni, poftele de
dulciurile, pizza sau cartofii prajiti nu mai sunt asa de nestavilit.

tulpini de Bifidobacterii si Lactobacili

Mai multe tipuri de tulpini de Bifidobacterii si Lactobacili s-au
dovedit a imbunatati comportamentul cu tendinte spre anxietate si
depresie, care genereaza adesea tulburari de alimentatie. 

Intr-un studiu randomizat, femeile care au mancat un produs din lapte
fermentat (sana, chefir) continand probiotice au prezentat o
activitate redusa in zonele cerebrale corespunzatoare anxietatii si
depresiei.

Probiotice

Probioticele
Probioticele sunt culturi individuale sau mixte de microorganisme vii
si nepatogene capabile sa influenteze favorabil sanatatea omului sau a
animalelor care le ingereaza.

Prebioticele

Prebioticele
Prebioticele sunt fibre nedigerabile care servesc ca hrana pentru
probiotice. Printre cele mai bune surse de prebiotice se afla ceapa,
bananele, usturoiul, cartofii dulci si suplimentele alimentare ce
contin inulina. Prebioticele sunt capabile sa sustina reducerea
cortizolului si a altor hormoni de stres si sa stimuleze hormonii
satietatii.

Microbiomul sanatos poate controla poftele alimentare

Un microbiom sanatos taie poftele nesanatoase
Legatura dintre microbiomul intestinal si poftele alimentare
nestavilite este inca un subiect intens studiat in prezent, iar
cercetarile ulterioare vor oferi cu siguranta si mai multe legaturi
intre microbi si comportamentul nostru alimentar.

Pana atunci ar trebui sa stim ca exista cateva metode naturale prin
care putem influenta bacteriile cu care convietuim astfel incat sa ne
devina prieteni si sa nu ne saboteze greutatea ponderala si sanatatea.

microbii nu au sistem nervos, ei produc neurotransmitatori si influenteaza neuroplasticitatea

Cu toate ca microbii nu au sistem nervos, ei produc neurotransmitatori
si influenteaza neuroplasticitatea. Peste 50% din cantitatea de
dopamina din corp si 90% din serotonina este produsa la nivelul
intestinului, alaturi de alti 30 de neurotransmitatori. Or, dopamina
si serotonina sunt implicate si in reglarea comportamentului
alimentar.

Medicina Integrativa "Microbiomul intestinal si cancerul."

Societatea Romana pentru Afereza impreuna cu Asociatia Medicala     
    Romana, sub patronajul Facultatii de Medicina a      
    Universitatii Titu Maiorescu din Bucuresti, va invita pe 26.10.2018

  Cursul 5 de Medicina Integrativa "Microbiomul intestinal si cancerul."

   Program: 09:30-17:30

   Locul de desfasurare: Biblioteca Academiei Romane.

   Coordonatori curs:
   Prof.Manole Cojocaru
   
  Cursul este creditat cu puncte de catre CMR, CFR, OBBCSSR, OAMMR.

   Taxa de participare: 50 de lei

   Se acorda Certificate de Absolvire numai participantilor care asista integral la Curs.

   Formularul de inscriere este atasat.

   Vor beneficia preferential de suportul de curs cei care trimit   inapoi formularele completate si achita taxa online

Bacteriile intestinale sunt capabile sa mimeze hormonii foamei si satietatii

Alte molecule derivate din bacteriile intestinale sunt capabile sa
mimeze hormonii foamei si satietatii. Organismul secreta in mod normal
grelina (pentru stimularea apetitului) si peptina (pentru senzatia de
satietate). Multe bacterii au capacitatea de a fabrica mici peptide
care mimeaza acesti hormoni. Interesant este ca organismul produce
anticorpi impotriva acestor mici „imitatori" straduindu-se sa mentina
integritatea acestor mecanisme fine. Dar acesti anticorpi sunt indusi
de asemenea in eroare, ajungand sa se lege de anumiti hormoni, dand
nastere auto-anticorpilor (care reactioneaza impotriva propriului
corp). Iata cum interfereaza microbii cu apetitul uman si cum pot

La multi ani tuturor celor care poarta numele Sfintei Cuvioasa Parascheva

La multi ani tuturor celor care poarta numele Sfintei Cuvioasa Parascheva 

Activitati mai putin cunoscute ale bacteriilor din intestin

Activitati mai putin cunoscute ale bacteriilor din intestin
Atunci cand bacteriile participa la descompunerea (metabolizarea)
alimentelor ingerate, ele produc substante secundare numite
metaboliti. Metabolitii microbieni includ multi agenti neuroactivi,
care sunt atat de mici incat pot trece dincolo de bariera
hemato-encefalica. Spre exemplu, studiile au aratat ca persoanele care
adora ciocolata au in urina metaboliti microbieni diferiti comparativ
cu cei care sunt indiferenti fata de acest dulce, chiar daca au o
alimentatie identica.

Preferintele alimentare ale microbilor

Microbii au si ei preferinte alimentare
Microbiomul este alcatuit din sute de tipuri de bacterii, iar unele
dintre ele prefera anumite straturi dietetice. In timp ce majoritatea
bacteriilor sunt „generaliste" si se pot dezvolta pe o varietate de
substraturi, exista si bacterii „individualiste" care s-au dovedit a
avea preferinte alimentare.

Un amplu proiect intitulat MetaHIT a dus la descoperirea faptului ca,
la om, exista trei enterotipuri de populatii microbiene: Bacteroide,
Prevotella, Bifidobacterii.
Cei cu enterotipul dominant Bacteroide prefera in special grasimile.
Prevotella se dezvolta mai ales pe carbohidrati, iar persoanele care
au aceste tulpini predominante sunt atrase de paine, snacksuri, paste
si alte fainoase.
Bifidobacteriile sunt capabile sa intre in competitie cu alte bacterii
in prezenta fibrelor alimentare.

Bacteriile din intestin necesita un flux constant de substraturi
alimentare ca sa creasca si sa se reproduca. Studiile au aratat ca o
concentratie scazuta de substante nutritive declanseaza o virulenta
crescuta a microbilor ca un mecanism de supravietuire. Virulenta este
capacitatea unui microb de a provoca daune gazdei sale. Pentru multe
bacterii din microbiomul uman, producerea de toxine virulente este
stimulata de consumul de zahar.

25 de sfaturi esenţiale pentru armonia sufletească

De ce călugării tibetani sunt consideraţi cei mai înţelepţi din lume? Chiar dacă crezi sau nu în magia spiritualităţii lor, un lucru nu poate fi negat – ei cunosc fericirea. Deși sunt creștin, totuși țin cont de ele. Iată 25 de sfaturi esenţiale pentru armonia sufletească care vin din grandiosul Tibet:

 1. Îţi place – spune.

2. Nu îţi place – spune.

 3. Îţi este dor de cineva –sună.

 4. Nu înţelegi – întreabă.

5. Vrei să te întâlneşti cu cineva

– cheamă-l.

6. Vrei ceva – cere.

 7. Niciodată nu te certa.

8. Vrei să fii înţeles –

 explică.

9. Eşti vinovat – admite, cere scuze.

10. Fiecare îşi are adevărul lui şi aceste adevăruri nu coincid.

11. Nu comunica cu oameni de proastă calitate.

12. Cel mai important în viaţă e iubirea – restul sunt detalii.

 13. Problemle omului sunt doar în capul lui.

14. Caută plăcerea în tot ce te înconjoară.

15. Nu uita că ai doar o viaţă.

16. Reţine că nu îi datorezi nimănui nimic.

17. Reţine că nimeni nu îţi

datorează nimic.

 18. Nu regreta timpul şi banii cheltuiţi pentru cunoaşterea lumii.

19. În viaţă mereu să te bazezi doar pe tine.

20. Ai încredere în simţurile tale.

21. Fii răbdător cu oamenii.

22. Admiră natura.

23. Dacă ai dispoziţie prostă,aminteşte-ţi că atunci când vei muri nu o vei avea deloc.

24. Trăieşte azi pentru că ieri s-a dus, iar mâine poate să nu vină.

25. Nu uita că ziua de azi e cea mai bună zi.

Microbiomul intestinal dicteaza poftele alimentare?

Microbiomul intestinal dicteaza poftele alimentare?
Iti este pofta de cafea sau ciocolata? Nu te poti abtine de la paine
sau prajituri? Desi suntem tentati sa credem ca poftele alimentare tin
de vointa, comportament, obiceiuri, se pare ca ele pornesc mai degraba
din intestin. Miliardele de bacterii care alcatuiesc microbiomul
intestinal au o influenta puternica asupra ceea ce alegem sa mancam.
Pur si simplu microbii din intestin reusesc sa ne manipuleze
comportamentul, dar o data constientizat acest lucru putem modula
microbiomul pentru a tine in frau poftele nestavilite.

Asadar trebuie sa ne autoanalizam si sa realizam daca avem noi
controlul asupra alimentelor mancate, sau micobiomul.

Microbiomul intestinal dicteaza poftele alimentare?

Microbiomul intestinal dicteaza poftele alimentare?
Iti este pofta de cafea sau ciocolata? Nu te poti abtine de la paine
sau prajituri? Desi suntem tentati sa credem ca poftele alimentare tin
de vointa, comportament, obiceiuri, se pare ca ele pornesc mai degraba
din intestin. Miliardele de bacterii care alcatuiesc microbiomul
intestinal au o influenta puternica asupra ceea ce alegem sa mancam.
Pur si simplu microbii din intestin reusesc sa ne manipuleze
comportamentul, dar o data constientizat acest lucru putem modula
microbiomul pentru a tine in frau poftele nestavilite.

Asadar trebuie sa ne autoanalizam si sa realizam daca avem noi
controlul asupra alimentelor mancate, sau micobiomul.

Axa intestin-microbiom-creier

Axa intestin – microbiom – creier
Cei mai multi dintre noi stim faptul ca in creier se afla miliarde de
neuroni. Dar stiati ca intestinul contine de asemenea o retea densa de
neuroni? Aceasta retea, numita sistemul nervos enteric, controleaza
functia fiziologica a tractului gastro-intestinal. De fapt, aceasta
retea este atat de puternica incat este denumita in mod obisnuit „al
doilea creier".

Sistemul nervos enteric este conectat la sistemul nervos central
(creierul si maduva spinarii) prin axa intestin – creier.
Exista doua moduri in care acestea sunt conectate. Primul este
sistemul circulator. Cunoastem deja de multi ani ca semnalele
hormonale, neuronale si inflamatorii sunt transmise intre intestin si
creier prin sange. Dar, recent, odata cu descoperirea vaselor
limfatice din creier, oamenii de stiinta au inteles ca aceste semnale
dinspre intestin pot intra in creier direct din limfa.

Sistemul nervos enteric este conectat direct la trunchiul cerebral
prin intermediul nervului vag. Nervul vag actioneaza ca o
superconducta de comunicare intre intestin si creier si este cea mai
lunga celula nervoasa din sistemul nervos vegetativ.

Bacteriile intestinale si gazda- o convietuire indelungata, benefica pentru toata lumea.

Bacteriile intestinale si gazda- o convietuire indelungata, benefica pentru toata lumea.

Steril la nastere, tubul digestiv este colonizat in orele urmatoare. Microbiomul intestinal evolueaza foarte rapid in primele luni de viata, o data cu diversificarea dietei. Apoi ramane relativ stabil. La nivelul intestinului, microbiomul beneficiaza de un mediu de crestere foarte favorabil (temperatura, oxigen, pH, substante nutritive).

1.Microbiomul intestinal ne protejeaza:

-Luptand direct impotriva colonizarii de catre agenti patogeni, gratie efectului sau de "bariera". Exista astfel un echilibru foarte important pentru noi intre: speciile de bacterii din microbiom, considerate benefice

si un numar redus de specii bacteriene considerate ca fiind daunatoare.

-Prin activarea sistemului imunitar digestiv si productia de substante antimicrobiene cum ar fi acidul lactic si bacteriocinele.

2.Microbiomul intestinal are un rol direct in digestie, in special in:

-Fermentarea anumitor produse alimentare nedigerabile (care produc gaz, dar si acizi grasi cu lant scurt, sursa de energie pentru celulele intestinale; 

-Sinteza anumitor vitamine (vitamina K, B12, B8)

Microbiomul intestinal : un intreg univers in intestinul nostru

Microbiomul intestinal : un intreg univers in intestinul nostru

Universul microbiomului intestinal cuprinde peste 100 000 de miliarde de locuitori! Este de 10 ori mai mult decat numarul de celule din corpul uman.

Aici se gasesc in principal bacterii (peste 1000 de specii diferite), dar si numeroase virusuri si levuri.

Anumite specii sunt prezente in permanenta in intestin (este vorba despre microbiomul dominant care reprezinta majoritatea microbiomului, si despre microbiomul sub-dominant, mai putin important cantitativ). Alte specii doar tranziteaza intestinul (microbiomul pasager)

MICROBIOMUL SI RELATIA SA CU SISTEMUL DIGESTIV

MICROBIOMUL SI RELATIA SA CU SISTEMUL DIGESTIV

Ce este microbiomul intestinal

In fiecare zi, intestinul nostru se confrunta cu o provocare semnificativa.

Din tot ceea ce ingeram:acesta selecteaza ceea ce este indispensabil pentru buna functionare a organismului nostru (nutrientii), si respinge ceea ce ne este daunator (elemente toxice sau elemente infectioase numite si agenti patogeni).

Pentru a indeplini aceste misiuni, intestinul dispune de 3 atuuri:

1.Mucoasa intestinala acoperita cu mucus care actioneaza ca o bariera intestinala pentru a ne proteja organismul de intrarea microorganismelor patogene.

2.Sistemul sau imunitar, care reprezinta ¾ din celulele imune ale organismului si produce substante antimicrobiene. Acesta stie sa faca diferenta intre elementele infectioase si ceea ce este bun pentru noi (nutrienti si flora intestinala).

3.Flora intestinala, numita si microbiomul intestinal reprezinta un adevarat univers de care depinde chiar viata noastra.

Cat timp stau alimentele in stomac pana sa fie evacuate

Cat timp stau alimentele  in stomac pana sa fie evacuate

Apa - ajunge imediat in intestine

Sucurile de fructe si legume - 15 - 20 de minute

Supa clara de legume - 15 - 20 de minute

Alimentele semi-lichide salate, legume sau fructe blenduite, pisate - 20 - 30 de minute (prin blenduire organismul absoarbe de 5 ori mai multe vitamine, minerale si proteine din ele).

Pepenele rosu - 20 de minute

Pepenele galben - 30 de minute

Portocalele, grapefruitul, strugurii - 30 de minute

Merele, perele, piersicile, ciresele, etc - 40 de minute

Legume suculente precum salata verde, rosiile, castravetele, telina, ardeiul gras rosu si verde - 30 - 40 de minute

Legume la aburi sau gatite, legume cu frunze verzi - spanac, - 40 de minute

Zucchini, broccoli, conopida, porumbul, varza - 45 de minute

Radacinoase precum morcovii, guliile, sfecla, pastarnacul, etc - 50 de minute.

Legume cu amidon - cartoful, cartoful dulce, anghinarea, castanele, etc - 60 de minute

Legume bogate in carbohidrati - Orez brun, mei, hrisca, faina de porumb, ovaz - 90 de minute

Legume si boabe, bogate in carbohidrati si proteine - lintea, lime, mazarea, fasolea rosie - 90 de minute

Boabele de soia - 120 de minute

Seminte de floarea soarelui, de dovleac, susan - 2 ore

Migdale, alune raw, caju, pecan, etc - 2 1/2 ore pana la 3 ore.

Laptele - 3 ore

Lapte degresat, ricotta, branza cottage sau slaba - 90 de minute

Branza cottage din lapte integral - 120 de minute

Painea - 3 ore

Orezul fiert - 1-2 ore

Ciupercile - 5-6 ore

Cartofii prajiti - 3 - 4 ore

Cartofii fierti - 3 ore

Cascaval, parmezan, branza tare - 4 - 5 ore

Galbenusul de ou - 30 de minute

Oul intreg - 45 de minute

Pestele cod, fructt timp stau in stomac pana sa fie evacuate

Apa - ajunge imediat in intestine

Sucurile de fructe si legume - 15 - 20 de minute

Supa clara de legume - 15 - 20 de minute

Alimentele semi-lichide salate, legume sau fructe blenduite, pisate - 20 - 30 de minute (prin blenduire organismul absoarbe de 5 ori mai multe vitamine, minerale si proteine din ele).

Pepenele rosu - 20 de minute

Pepenele galben - 30 de minute

Portocalele, grapefruitul, strugurii - 30 de minute

Merele, perele, piersicile, ciresele, etc - 40 de minute

Legume suculente precum salata verde, rosiile, castravetele, telina, ardeiul gras rosu si verde - 30 - 40 de minute

Legume la aburi sau gatite, legume cu frunze verzi - spanac, - 40 de minute

Zucchini, broccoli, conopida, porumbul, varza - 45 de minute

Radacinoase precum morcovii, guliile, sfecla, pastarnacul, etc - 50 de minute.

Legume cu amidon - cartoful, cartoful dulce, anghinarea, castanele, etc - 60 de minute

Legume bogate in carbohidrati - Orez brun, mei, hrisca, faina de porumb, ovaz - 90 de minute

Legume si boabe, bogate in carbohidrati si proteine - lintea, lime, mazarea, fasolea rosie - 90 de minute

Boabele de soia - 120 de minute

Seminte de floarea soarelui, de dovleac, susan - 2 ore

Migdale, alune raw, caju, pecan, etc - 2 1/2 ore pana la 3 ore.

Laptele - 3 ore

Lapte degresat, ricotta, branza cottage sau slaba - 90 de minute

Branza cottage din lapte integral - 120 de minute

Painea - 3 ore

Orezul fiert - 1-2 ore

Ciupercile - 5-6 ore

Cartofii prajiti - 3 - 4 ore6

Cascaval, parmezan, branza tare - 4 - 5 ore

Galbenusul de ou - 30 de minute

Oul intreg - 45 de minute

Pestele cod, fructe de mare - 30 de minute

Pestele somon, hering (cei cu carnea grasa) - 45 - 60 de minute

Carnea de pui - 1 ora si 1/2 - 2 ore (fara pielite)

Carnea de curcan - 2 pana la 2 ore si 1/4

Carnea de miel, vita - intre 3 si 4 ore

Carnea de porc - 4 ore 1/2 - 5 ore

Carnea de vanat - 5 ore.