Distonia neurovegetativa

Distonia neurovegetativă

        Distonia neurovegetativă este o formă de nevroză întâlnită mai ales la femei, cu precădere în intervalul de vârstă de 20-30 de ani. Desigur poate afecta femei și bărbați de orice vârstă.

        Se manifestă printr-o multitudine de simptome aparent fără nici o legătură unele cu altele, cum ar fi: lipsa de aer, dureri sau înțepături în dreptul inimii și toracelui, greața, amețeala, contracturi musculare, nervozitate, etc.

        O greșeală frecventă și fără rezultate este încercarea de a trata fiecare simptom în parte, ignorând cauza acestora.

        Distonia neurovegetativă este un dezechilibru al sistemului nervos vegetativ care coordoneaza toate funcțiile vitale cum ar fi: respirația, ritmul cardiac, presiunea sanguină, procesul de schimburi între organism și mediu, digestia, etc. De asemenea răspunde și de activitatea organelor interne: plămâni, inimă, rinichi, pancreas, ficat, organe sexuale, mușchii globului ocular, etc.

        Pentru a înțelege mai bine ce declanșează distoniile neurovegetative, trebuie să știi că sistemul nervos vegetativ are două componente: simpatic (sistemul nervos de stimulare) și parasimpatic (sistemul nervos axat pe procesul de refacere, odihnă, regenerare a organismului), datorită funcților sale este denumit și sistemul autonom.

        Pentru o buna funcționare a organismului cele două componente, trebuie să funcționeze în echilibru.

        Or, distonia neurovegetativă este pierderea, ruperea acestui echilibru dintre componenta simpatică și cea parasimpatică a sistemului nervos vegetativ, de unde provin o serie întreagă de manifestări extrem de neplăcute.

        Declanșarea dezechilibrului sistemului nervos vegetativ este cauzat de oboseala excesivă, emotivitatea crescută, anxietatea, stresul psiho-emotional.

-------------------------


 

Psihobiomul

Psihobiomul

        Este format din toate microorganismele benefice din microbiomul intestinal care au un efect direct asupra activităților cerebrale precum: procesele de autoreglare, eliberarea de neurotransmițători, inflamația. Microbiota poate secreta multe tipuri de neurotransmițători, precum:

acetilcolina – implicată în reglarea memoriei, atenției, învățare și reglarea stărilor emoționale, 5-HT sau serotonina – implicată în reglarea dispoziției, în ciclul somn-veghe, în temperatura corporală și sațietate, dopamina – implicată în recompensă, plăcere și adicție, acidul gama aminobutiric (GABA) – implicat în reglarea stărilor de anxietate, relaxare musculară și inhibiție. Moleculele neuroactive secretate de microbiotă pot ajunge la creier și pot afecta somnul, anxietatea, apetitul, stările emoționale și procesele cognitive.

        Anumite bacterii reglează stările de stres prin reglarea secreției de acid gama aminobutiric (GABA). 

        Dezechilibrele psihologice pot avea cauze diferite, iar microbiota este una din cauze. Relația dintre creier, psihic și microbiota intestinala este bi-direcțională – creierul influențează microbiota, iar microbiota influențează chimia creierului.  Dezechilibrul microbiotei poate fi cauza, dar și efectul tulburărilor emoționale. Analizând efectul prebioticelor, antibioticelor și probioticelor s-a reușit corelarea directă a acestei relații bidirecționale și s-au trasat, în mare, liniile unor noi tipuri de intervenție în ameliorarea stării de echilibru și homeostazie a minții și corpului.----------

 


 

Anxietatea la femei

Femeile sunt mai predispuse la anxietate

        Un studiu recent făcut de cercetatorii americani demonstreză că femeile sunt mai predispuse la dezvoltarea tulburarilor de anxietate decât bărbații. Unii specialiști susțin că tulburările de anxietate sunt mai frecvente la femei deoarece ele discuta mult mai deschis despre problemele lor, în comparație cu bărbații. Este posibil ca femeile să posede o excitabilitate mai mare decât bărbații, lucru care duce la o memorie emoțională mai puternică. În cazul stresului post-traumatic este posibil ca imaginile unei traume să revină mereu în minte.

        Tulburările de anxietate includ următoarele forme: anxietate generalizată, fobia socială, fobii specifice, atacul de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă și stresul post-traumatic.         Cele mai frecvente simptome ale tulburărilor de anxietate sunt: transpirația, tremurăturile, tahicardia, panica, excitarea, greața, leșinul.

        Cercetările anterioare arată că amintirile asociate emoțiilor, mai ales cele negative, sunt rememorate mult mai ușor decat cele neutre.   

        Specialiștii au măsurat nivelul hormonului cortizol din salivă înainte și după ce participanții au privit imagini neutre și negative.   Atât femeile, cât și barbații care aveau un nivel ridicat de cortizol și-au amintit imaginile negative mult mai bine decât pe cele neutre. Femeile și-au amintit mult mai multe imagini negative.   Cercetarea sugerează existența unui mecanism care le face pe femei să fie mai predispuse la tulburări de anxietate.

------------

 


 

Riscuri Tratamemt cu corticosteroizi

Riscurile și beneficiile tratamentului cu corticosteroizi

        Corticosteroizii sunt medicamente sintetice, utilizate pentru tratarea unei varietăți de afecțiuni, inclusiv astm, boli ale pielii, afecțiuni autoimune. Medicamentul imită cortizolul, hormon produs natural de către glandele suprarenale.

        Cortizolul cunoscut și ca „hormonul stresului" este un hormon steroid ce este eliberat ca răspuns la stres. Cortizolul este implicat într-o serie de procese din corp, precum: metabolism, inflamație, reglarea tensiunii arteriale.

        Există diferite tipuri de corticosteroizi, precum prednison, dexametazona, prednisolon, betametazona,  hidrocortizon. În funcție de scopul specific al tratamentului, acesta poate fi administrat oral, injectat, inhalat sau aplicat la nivel cutanat.

        Deși corticosteroizii sunt medicamente eficiente, pot avea și efecte secundare grave.

        În cazul corticosteroizilor administrați oral, efectele secundare includ apariția glaucomului, retenția fluidelor, creșterea tensiunii arteriale și creșterea în greutate.

        Pot apărea efecte psihologice, inclusiv modificări ale stărilor emoționale, apariția stărilor de confuzie, modificări ale comportamentului.

         


 

Cum depasim frustrarea

Cum depășim mai ușor frustrarea

        Frustrarea face parte din viața noastră; este o emoție negativă care, paradoxal, uneori poate fi și un factor motivant în obținerea succesului.

        Frustrarea apare când un obstacol exterior, un eveniment sau o persoană ne împiedică să ne atingem scopurile, când rezultatul real al unei acțiuni este sub așteptările noastre.

        Frustrarea poate să ducă la agresivitate, iar dacă este reprimată, la depresie.

        Iata cum poți să faci fata frustrarii, pentru a reduce acest fel de stres:

        Formulează întrebări relevante. Învață să pui întrebările potrivite, care, în loc să ne blocheze resursele (de genul „De ce mi s-a întâmplat tocmai mie?", „De ce viața este atât de nedreaptă?"), ne deschid noi uși: „Ce este cu adevarat important pentru mine?".

        Păstrează-ți concentrarea – identifică problema. În mijlocul unei crize nu te mai poți concentra.

        Se spune că o problemă bine definită este pe jumatate rezolvată.

        Pe măsură ce se desfășoară experiența dramatică, cel mai bun lucru este să urmărești rezultatele și să redefinești continuu problema.

        Ia o pauza. Este foarte important să faci aceasta, pentru a nu te lăsa obsedat de problemă.

        Te vei distanța astfel de evenimentele curente.

        Oprește-te pentru un timp, fă o plimbare în parc, în natură. Vei fi surprins să descoperi cât de multe resurse ai.

        Privește totul în perspectivă.

        Frustrarea este o reacție emoțională; nu se întâmplă în afară, ci are loc în interiorul corpului.

        Observă cu atenție momentele când ești frustrat.

        Nu te judeca prea aspru, nu vei rezolva nimic; mai bine pune-ți întrebarea: „Peste patru ani va mai avea sens să fiu supărat din aceasta cauză?". Mai mult ca sigur că nu!

        Fă haz de necaz.

        Suntem în permanență vulnerabili la stres din cauza faptului că luăm totul prea în serios. Învață să râzi de situație.

        Lucrurile care par enervante în prezent vor părea pline de umor mai târziu.

        Cere ajutor!

        O situație frustrantă devine de multe ori suportabilă când este împărtășită unui prieten. 

Lipsa vitaminei B6 -simptome

        Lipsa vitaminei B6 - simptome

        Lipsa vitaminei B6 se poate manifestă prin următoarele simptome:

Tulburări neurologice și neuropsihice: somnolență, neuropatie periferică, afectarea memoriei și capacității de concentrare, convulsii, stări depresive, neuropatie, astenie, nervozitate
Agravarea diabetului cu reducerea toleranței la glucoză
Glosită, buze uscate și crăpate, ulcerații bucale
Sindromul tunelului carpian
Anemie
Tulburări metabolice prin afectarea metabolismului aminoacizilor
          e. Riscurile și complicațiile cauzate de o deficiență de vitamină B6

        Deficitul de vitamină B6 poate să constituie un factor de risc de:

Boală cardiovasculară datorită intervenției pe metabolismul homocisteinei
Scăderea rezistenței organismului la infecții
Afecțiuni dermatologice
Anemie
Neuropatii
Depresie
Hipertrofia unor organe
Tulburări ce pot duce la încetarea creșterii
Stări convulsive la sugari, datorate stărilor carențiale ce pot să apară în urma alimentației cu preparate din lapte praf
Inhibiție asupra efectelor hormonilor steroizi
Pierderea reflexelor membrelor și parestezii
        Lipsa vitaminei B6 în perioada sarcinii afectează starea de sănătate a fătului, ducând până la retard mental, convulsii.
        Cauzele deficitului de vitamină B6

        Cauzele deficitului de vitamină B6 pot fi:

Alcoolismul
Pacienți vârstnici
Vegetarieni ce urmează un regim alimentar dezechilibrat
Alimentație nerațională (aport redus)
Alimentație artificială cu lapte praf la copii
Tratament medical cu: contraceptive orale, levodopa, izoniazidă, teofilină

 

Stresul , depresia , anxietatea te pot imbolnavi

Tema emisiunii Meloterapia din 27.06.21 ora 12 Stresul, depresia si anxietatea te bot imbolnavi 

Reluarea emisiunii pe www.deniplant.ro/meloterapia 

Carenta vitaminei C

Dacă vitamina C lipsește din alimentația zilnică sau este în cantități mici, atunci poate să apară deficiența de vitamina C.    Principalele semne ale unei deficiențe sunt următoarele:

Stare de oboseală;
Slăbiciune;
Dureri ale articulațiilor;
Dureri musculare;
Piele uscată;
Păr uscat, care se rupe ușor;
Inflamarea gingiilor (gingivită);
Învinețirea rapidă a pielii după lovituri;
Sângerări nazale;
Pierderi în greutate.
        Dacă nu este tratată la timp, deficiența de vitamina C poate duce și la scăderea producției de colagen, fapt care cauzează rupturi ale țesuturilor.

        Alte afecțiuni care pot să apară sunt scorbutul, probleme respiratorii și, în unele cazuri, febră și convulsii.

        E important de menționat că există câțiva factori de risc care pot favoriza deficiența de vitamina C, precum:

Persoanele fumătoare;
Persoanele dependente de alcool sau droguri;
Persoanele în vârstă;
Femeile însărcinate și care alăptează;
Dietele extreme;
Persoanele care au afecțiuni ce împiedică buna absorbție a vitaminelor.
        Deficiența de vitamina C poate să apară și atunci când există dezechilibre hormonale, întrucât aceasta protejează și stimulează glanda hipofiză.


 

Carenta vitamina E

        Carența în cazul vitaminei E apare destul de rar, de obicei în boli hepatice sau renale.

        Simptomele carenței de vitamina E nu apar la persoanele sănătoase, chiar dacă nu au consumat cantitatea zilnică recomandată.

        Riscurile sunt mai mari în cazul gravidelor (carența de vitamina E poate duce la malformații grave în cazul fătului) și al copiilor mici sau născuți prematur.

        În cazurile rare în care apare carența de vitamina E, simptomele sunt: anemie hemolitică, afecțiuni neurologice, distrofii musculare, nivel ridicat de colesterol în sânge, care poate duce în timp la instalarea aterosclerozei (îngroșarea vaselor de sânge), retinopatie, slăbirea sistemului imun, care se poate manifesta apoi prin infecții frecvente și severe.


 

Cum se manifesta carenta de vitamina B1

Cum se manifestă carența de vitamina B1?

        Carența de vitamina B1 (tiamina) se manifestă prin stare de oboseală, lipsa senzației de odihnă la trezirea de dimineață, dezechilibre ale metabolismului glucidic cu acidoză gravă care afectează funcția musculaturii scheletice și a sistemului cardiovascular, acumularea acidului lactic și piruvic în sânge și țesuturi și care în final se elimina prin urină.

        Carența de vitamina B1 duce la boala Beri-Beri.

        Boala se manifestă la sugar în primele 6 luni de viață prin: hiporeflectivitate, tahipnee, varsaturi, diaree, tahicardie, hepatomegalie, paloare, astenie, etc.

        La copil se întâlnește strabismul, mersul dificil, depresie, scăderea acuității simțurilor, astenie, scăderea capacității de memorare și de activitate fizică, tulburări de personalitate și chiar atrofie musculară.

        La adult carența tiaminei se manifestă prin astenie, dureri de cap, insomnie, oboseală intensă, scăderea capacității de atenție și memorare, tulburari de personalitate, scăderea capacității musculare, chiar până la parestezii sau pareze. Palpitații, tahicardie, aritmie, edeme, scăderea poftei de mâncare, constipație, scăderea tensiunii arteriale, etc.

        Când apare carența de vitamina B1?

        Carența de tiamină apare cand:
– Sunt consumate in exces glucide rafinate: zaharuri, bomboane, dulciuri din comerț, prăjituri, ciocolată, etc.
– In cazul tratamentului cu antibiotice;
– Consumul de cafea, alcool, ciocolată în exces;
– În stres fizic si psihic;
– În alimentația insuficient variată, când produsele care conțin vitamina B1 lipsesc din nutriția zilnică;
– La sugar când mama prezintă carență;
– În diabetul necontrolat.


 

 

Alergie la alimente, împiedicată de bacterii intestinale

 

             Bacteriile intestinale care există la sugarii sănătoși împiedică dezvoltarea alergiilor alimentare, este concluzia unui studiu.

             Alergia la laptele de vacă este cea mai frecventă alergie alimentară care afectează copiii, dar nu singura.

             Cercetătorii de la Universitatea din Chicago, Laboratorul Național Argonne și Universitatea din Napoli Federico II din Italia au descoperit că atunci când bacteriile intestinale provenite de la sugari sănătoși au fost transplantate la șoareci, animalele au fost protejate de o reacție alergică când au fost expuse la laptele de vacă.

             Nu același lucru s-a întâmplat în cazul copiilor alergici la lapte; șoarecii care au primit aceste bacterii au suferit o reacție alergică când au primit lapte de vacă, dovadă că au avut parte de aceeași protecție.

             Cercetarea, finanțată în parte de Institutul Național de Alergie și de Boli Infecțioase, este rezultatul unei lungi colaborări între doi medici Nagler și Roberto Berni Canani. Cei doi au lucrat împreună la un proiect în care s-au constatat diferențe semnificative în microbiomul intestinal al sugarilor sănătoși și al celor cu alergie la laptele de vacă.

             Cercetătorii au transplantat bacteriile intestinale de la 8 sugari - 4 sănătoși și 4 cu alergie la lapte de vacă – la șoareci care au fost crescuți într-un mediu complet steril, fără germeni, ceea ce înseamnă că nu aveau bacterii proprii.

             Șoarecii au fost hrăniți cu aceeași formulă ca și copiii pentru a ajuta bacteriile să colonizeze corect furnizând aceleași surse de nutrienți. Șoarecii care au primit bacterii de la sugarii alergici au suferit anafilaxie, o reacție alergică care pune viața în pericol, când au fost expuși pentru prima dată la laptele de vacă. Șoarecii de control fără germeni care nu au primit nici o bacterie au prezentat, de asemenea, această reacție severă. Cei care au primit bacterii sănătoase păreau totuși protejați complet și nu au suferit o reacție alergică.

             Studiul a identificat, de asemenea, o specie bacteriană specifică care protejează împotriva răspunsurilor alergice la alimente.

             ,,Acest studiu ne permite să definim o relație de cauzalitate și arată că microbiota în sine poate dicta dacă avem sau nu un răspuns alergic", a spus dr. Cathryn Nagler, profesor la Universitatea Chicago si autor principal al studiului.

             Aceste constatări demonstrează rolul critic al microbiotei intestinului în alergiile alimentare și deschid calea pentru intervenții inovatoare pentru prevenirea și tratamentul alergiilor alimentare.

             Cercetătorii au identificat o anumită specie, Anaerostipes caccae, care pare să protejeze împotriva reacțiilor alergice atunci când este prezentă în intestin. A.caccae face parte dintr-o clasă de bacterii, Clostridia, pe care Nagler și colegii săi au identificat-o într-un studiu din 2014 care protejează împotriva alergiei la nuci.

             Aceste bacterii produc butirat, un acid gras cu catenă scurtă despre care cercetările anterioare au demonstrat că este un nutrient crucial pentru stabilirea unei comunități microbiene sănătoase în intestin. Acest lucru sugerează că această clasă de bacterii producătoare de butirat asigură o protecție mai generală împotriva altor alergii alimentare, de asemenea.              Aceste bacterii sau metaboliții lor ar putea fi utilizate ca parte a medicamentelor bioterapeutice pentru a preveni sau trata alte alergii alimentare comune.

             Rezultatele din acest studiu îi ajută pe oamenii de știință să creeze noi tipuri de tratamente pentru alergii alimentare.

,,Această lucrare arată că putem folosi produsele metabolice ale microbiomului sănătos pentru a dezvolta medicamente care protejează împotriva alergiilor alimentare", a precizat dr. Nagler, președintele și co-fondatorul ClostraBio, o companie care dezvoltă bioterapeutice bazate pe metaboliți microbieni sintetici, informează Medicalxpress.com.

 

            Tagurile articolului: alergie, alergie la laptele de vacă, alimente, bacterii intestinale, bebeluși, copii alergici, microbiota

 

 

Duminica 20.06.21 ora 12 la emisiunea Meloterapia de la www.radiovocativ.com vom discuta despre deficientele vitaminice care pot provoca boli

Duminica 20.06.21 ora 12 la emisiunea Meloterapia de la www.radiovocativ.com vom discuta despre deficientele vitaminice care pot provoca boli

Vegan versus vegetarian

Ce înseamnă să fi vegetarian? Dar să fi vegan?

Care sunt diferențele între cele doua stiluri alimentare?

        Regimul vegetarian și cel vegan reprezintă doua stiluri de alimentație diferite. Multe persoane le confundă însă ușor, datorită multor similarități.

        În general, există câteva motive bine întemeiate pentru care multe persoane adoptă stilul de viață vegetarian sau vegan.   Printre acestea se enumeră motive legate de sănătate, anumite convingeri religioase, motive legate de cruzimea față de animale și așa mai departe.

        Cert este ca, indiferent de motivul alegerii de a renunța la carne și produse derivate din aceasta, atât regimul de viață vegetarian cât și cel vegan implică schimbări majore în alimentația zilnică.

        Regimul vegetarian

        Se crede ca regimul vegetarian ar fi aparut deja dinaintea erei noastre. Cât este de adevărat, probabil că nu se poate afla cu exactitate, cert este însă că regimul vegetarian este un stil de alimentație 'antic și de demult', cum s-ar zice.

        Vegetarian înseamnă, global vorbind, persoana care nu consumă produse din carne sau derivate din aceasta.

        O persoană vegetariană își procură necesarul de nutrienți din legume, fructe, cereale, semințe și alte produse de origine non-animală și poate sau nu să consume produse lactate, ouă sau miere.

        De aici derivă diferite tipuri de regim vegetarian. În principiu, regimul vegetarian exclude consumul de carne și derivate, dar se divide pe mai multe ramuri.

• ---

Regim lacto-ovo-vegetarian: ovo-lacto-vegetarienii evită consumul de carne, dar consumă produse lactate, ouă și miere.

---

• Regim lacto-vegetarian: lacto-vegetarienii evită consumul de carne și ouă, dar consumă produse lactate.

---

• Regim ovo-vegetarian: ovo-vegetarienii evită consumul oricarui tip de carne și al produselor lactate, dar consumă ouă.

---

• Regim semi-vegetarian: semi-vegetarienii consumă pește și fructe de mare, dar evită consumul de carne (total sau parțial, uneori consuma cantitati limitate de carne de pasăre). Aici se încadrează regimul flexitariasism (care implica consumul de carne la ocazii speciale sau impuse din motive de sănătate), pescetarianismul (regim alimentar ce implica consumul de carne de peste, dar evitarea totală a consumului altui tip de carne), pollotarianismul (regim vegetarian ce implică consumul de carne de pasăre) și pesco-pollotarianismul (combinație între pescetarianism și pesco-pollotarianism).

---

• Regim vegan: persoanele vegane evita cu totul consumul de carne și derivate, evită consumul de ouă, de produse lactate, de miere și orice alt produs sau subprodus de origine animală.

---

Semi-vegetarianismul, deoarece implică consumul chiar și limitat de carne, nu poate fi deci, considerat un regim cu adevărat vegetarian. El există, dar intră în conflict cu definiția oficială a vegetarianismului, adică evitarea totală a consumului de carne.

        Regimul vegan

        Se poate spune ca regimul vegan este cea mai stricta forma de vegetarianism.

        Un stil de viata vegan presupune evitarea totala a consumului de carne, derivate, subproduse și, în general, orice produs are legătura cu exploatarea animalelor și a ființelor vii: mierea, carminul, gelatina, etc.

        Veganismul se împarte și el în regim raw vegan și regim paleo vegan.

---

Regim raw-vegan: raw-veganismul presupune atat evitarea consumului de produse de origine animală, cât și al alimentelor gătite la temperaturi de peste 48°C (raw = crud).

---

        Regim paleo-vegan: paleo-veganismul presupune o combinație între regimul paleo și regimul vegan. Cu alte cuvinte, stilul de viață paleo-vegetarian presupune urmarea dietei paleo (dieta bazată pe consumul de alimente așa cum se găsesc în natură, deci alimente așa cum le consumau oamenii preistorici), minus consumul de carne, ouă, etc.

        Diferențe între regimul vegetarian și cel vegan

        Diferența cea mai evidentă între stilul de viață vegetarian și cel vegan este, fără îndoială, gradul de tolerare al produselor de origine animală în alimentație.

        Spre exemplu, oricare din tipurile de vegetarianism permite consumul de miere în alimentația zilnică. Ei bine, stilul de viață vegan presupune evitarea acesteia, deoarece consumul de miere presupune promovarea exploatării ființelor vii, în acest caz specific, al albinelor.

        Cu alte cuvinte, se poate spune ca vegetarienii diferă de vegani prin simplul fapt că vegetarienii acceptă consumul anumitor produse, atât timp cât animalele și ființele vii nu suferă.

        O altă diferență majoră constă în faptul că, în general, vegetarienii adoptă acest stil de viață doar din punct de vedere alimentar, pe când veganii au convingeri stricte în legătură cu exploatarea animalelor.

        Veganismul este mai mult decât un simplu regim alimentar, acesta este, în cele mai multe cazuri, un adevărat stil de viață care presupune evitarea purtării hainelor de blană sau a pantofilor de piele, evitarea folosirii anumitor produse cosmetice, etc. Deseori, veganii sunt deasemenea împotriva experimentelor științifice ce implică folosirea animalelor.

        Din ce în ce mai multe persoane din lumea întreaga încep să renunțe parțial sau total la consumul de carne. Mai departe, fiecare decide care stil de viață i se potrivește mai bine. Unii renunță doar la carne, alții renunță și la ouă sau lactate, iar altii îmbrățișează veganismul ca stil de viață.

        Este important de reținut faptul ca denumirea regimului alimentar adoptat este relevanta până la un anumit punct. Ceea ce este cu adevărat important este că, indiferent de stilul de viață ales, sănătatea să fie pe primul loc.

-------------------------

Dieta care reduce colesterolul

Dietele vegetariene reduc colesterolul

        Echipa de cercetători sugerează că colesterolul mărit poate fi adeseori nediagnosticat și poate fi lăsat netratat, iar acesta este unul dintre motivele pentru care poate deveni un factor periculos pentru sănătate.

        Nivelul colesterolului poate fi ținut sub control, cu ajutorul unei diete corespunzătoare și cu ajutorul exercițiilor fizice.

        Cercetătorii au descoperit că dietele vegetariene, în general, au fost asociate cu niveluri semnificativ mai scăzute ale colesterolului total.

        Că dietele vegetariene influențează în mod pozitiv greutatea corpului, precum și starea generală de sănătate, ceea ce poate ajuta la reglarea colesterolului în sânge.

        Acele persoane care au urmat o dieta vegetariană perioade mai lungi de timp pot avea parametrii biochimici între limitele de referință, precum și o mai bună aderare la o dieta vegetariană.

        Beneficiile imediate pentru sănătate ale unei diete bazate pe vegetale, cum ar fi pierderea în greutate, scăderea tensiunii arteriale și îmbunatățirea nivelului colesterolului sunt bine demonstrate.


 

Alimente care previn si combat inflamatia

Alimente care previn și combat inflamația

Legume: broccoli, kale, varza de Bruxelles, varza, conopida, etc.

Fructe: în special fructele de padure, strugurii, cireșele și fructele colorate

Fructele bogate în grăsimi: avocado și masline

Grăsimi sănătoase: ulei de măsline și ulei de cocos

Pește gras: somon, sardine, hering, macrou, anșoa

Nuci: migdale și alte nuci

Ardei gras și ardei iute

Ciocolata neagră

Condimente: Turmeric, fenicul, scorțișoara și nu numai.

Ceai verde

Vin roșu, cu măsură, adică în jur de 140 ml de vin roșu pe zi pentru femei și cam 280 ml pentru bărbați.

Acestea sunt doar câteva dintre cele mai puternice alimente care luptă în mod considerabil împotriva inflamației.

  

Dieta vegetariana la sportivi

Dieta vegetariană a sportivilor

       În urma unor analize făcute pe oasele gladiatorilor găsite în mormântul din Efes (arheologii au recuperat rămășitele pământești de la cel puțin 68 de gladiatori, analizând peste 5000 de oase) s-a stabilit că dieta lor era în general o dietă bazată pe plante.

       În țesutul rămas s-a descoperit un nivel ridicat al densității minerale osoase, ceea ce indică un regim alimentar de calitate, ajutând la crearea unei mase musculare și osoase puternice.

       Cantitatea ridicată de stronțiu se datorează diversității de alimente consumate. În special, vegetarienii au un nivel ridicat de stronțiu, iar carnivorii mai scăzut.

       Concluzia: gladiatorii au fost predominant vegetarieni.

       


 

Menstruatia si vegetarianismul

Dietă fără proteine diminuează menstruația
        Dr. Herbert Shelton recomandă o dietă vegetariană pentru ameliorarea efectelor perturbatoare ale menstruaţiei şi chiar pentru stoparea ei: "În practica mea medicală am avut numeroase cazuri în care menstruaţia a încetat după îmbunătăţirea marcantă a sănătăţii survenite mai ales în urma modificării regimului alimentar, prin trecerea la o dietă vegetariană".

        În aceste cazuri, nu s-a produs şi oprirea procesului de ovulaţie, după cum au dovedit-o sarcinile ulterioare"- mărturiseşte dr. Herbert Shelton.

        Teoriile lui Mary Jacobi, Ehret, Haig şi alţi ginecologi cunoscuţi confirmă faptul că menstruaţia reprezintă deseori eliminarea unui exces metabolic şi că o dietă vegetariană cu conţinut redus de proteine conduce la o reducere gradată în cantitate şi frecvenţă a menstruaţiei, până la dispariţie. 

     Dr. Kisch, în lucrarea sa "Viaţa sexuală a femeii" scrie: "Cantitatea de sânge pierdut şi durata menstruației sunt mai mici în cazul femeilor sănătoase şi puternice care au o viaţă regulată şi sunt active din punct de vedere fizic, mai ales cele care trăiesc la ţară sau cele care sunt sărace şi caste, decât în cazul femeilor delicate şi slabe, care duc o viaţă sedentară, a căror alimentaţie este abundentă şi excitantă şi care sunt obişnuite cu o existenţă ultra-luxuriantă şi moleşitoare".

    O demonstraţie remarcabilă a acestei afirmaţii o constituie încetarea excepţională a menstruaţiei la femeile din Europa Centrală în timpul primului război mondial din cauza modului de viaţă mai simplu şi mai natural. La rândul său, Gaspard afirmă şi el că în timpul marii foamete care a avut loc în 1817 în Franţa, multe femei s-au confruntat cu încetarea menstruaţiei. Asta nu înseamnă că trebuie să ne înfometăm, ci să micșorăm cantitatea de proteine în perioada premenstruală și cea menstruală și să adoptăm pe cât posibil o dietă preponderent vegetariană.

     Anumite cunoştinţe privind relaţia dintre alimentaţie şi menstruaţie par să fie universal cunoscute printre rasele primitive ale umanităţii, motiv pentru care popoarele care trăiesc în condiţii naturale prevăd un regim alimentar strict în timpul perioadei menstruale, interzicând acele alimente care se crede că ar mări scurgerea.

Printre acestea se află în primul rând produsele animale şi mai ales carnea.

        Din acest motiv în multe triburi femeilor le este interzis să mănânce carne sau orice lucru care sângerează, fiind presupus că aceste alimente ar conduce la o creştere a scurgerii.

       Femeile Kaffir nu au voie nici să bea lapte în timpul menstruaţiei, iar femeile indiene din Orinoco (sudul Americii) sunt obligate să postească în timpul fiecărei perioade de menstruaţie.

        Un alt experiment semnificativ care arată de asemenea legătura dintre ciclul menstrual la femei şi pierderea sămânţei la bărbat a fost făcut de dr. F.Benedict de la Institutul Carnegie din Washington, care a pus 24 de bărbaţi de la colegiu să ţină o cură cu aport redus de proteine timp de patru luni şi a constatat dispariţia poluţiilor nocturne în aproape toate dintre aceste cazuri, în timpul acestei perioade, acestea reapărând după încetarea dietei.

        Luând în considerare legătura între dietă şi menstruaţie, trebuie să subliniem mai multe aspecte.

        Primul este acela că menstruaţia e direct legată de cantitatea de proteine cuprinsă în dietă.

        Deci o dietă cu aport redus de proteine, vegetariană, constituită în principal din fructe crude şi salate şi alte produse vegetariene negătite e foarte recomandată pentru diminuarea scurgerii menstruale; în general, trecerea de la mâncarea grea, gătită, la hrana crudă se va dovedi de un mare folos în această direcţie.

        Dr. Ehret afirmă că dacă sângele este complet purificat de acizi printr-o dietă alcalină cu conţinut redus de proteine, constând din legume şi fructe, menstruaţia apare la intervale din ce în ce mai lungi de timp de 2, 3 şi apoi 4 luni, până la dispariţia sa totală. Și acest fapt se produce ca ceva normal și firesc, menținând starea de sănătate și bine a femeilor respective.

-------

 


 

Regimul vegetarian

Regimul vegetarian

        Nu este o dietă, ci un stil de viaţă la care aderă multe persoane, din convingeri psihologice, religioase, filosofice, sau pur şi simplu din dorinţa de a avea o sănătate mai bună, pe care o asociază cu vegetarianismul.

        Dealtfel, ştiinţa nu poate să contrazică faptul că regimul vegetarian, în sensul corect în care se respectă toate regulile alimentaţiei sănătoase, este asociat cu beneficii asupra sănătăţii.      Există însă şi o percepţie incorectă, ce caracterizează persoanele mai puţin informate care au senzaţia că eliminând carnea sau produsele animale din alimentaţie au aderat la un regim vegetarian.

        Conceptul adevărat de vegetarianism nu se referă doar la eliminarea unor tipuri de alimente, ci la un ansamblu echilibrat, care impune, pentru o bună sănatate, alegerea unei diversităţi de alimente şi acoperirea nevoilor normale de substanţe nutritive.

        Etimologia termenului vegetarian este, conform celei mai vechi organizaţii în domeniu (The Vegetarian Society, Marea Britanie), cuvântul latin „vegetus" însemnând „viu", calificativ atribuit senzaţiei pe care vegetarienii o asociază cu acest stil de viaţă.

        Beneficiile vegetarianismului sunt discutate din două perspective.

        Una este aceea conform căreia beneficiile rezultă din eliminarea produselor animale, subiect actual de dezbatere ştiinţifică.

        A doua, acceptată în unanimitate de instituţiile medicale, se referă la beneficiile unui consum adecvat de fructe şi legume, beneficii ce recomandă aceste grupe alimentare nu doar vegetarienilor, ci tuturor persoanelor care urmăresc să aibă o alimentaţie sănătoasă.

        În fapt, regimul vegetarian bine înţeles şi conceput poate fi încadrat ca şi categorie a alimentaţiei sănătoase.

        Promotorii acestui regim sunt la curent cu toate poziţiile ştiinţifice, şi fac recomandări care să acopere şi toate posibilele „reproşuri" care s-ar putea aduce.

        Mai mult, chiar societăţile (medicale) de nutriţie fac recomandări speciale pentru categoria de persoane care adoptă regimul vegetarian, pentru a preveni posibilele deficite nutriţionale, la o categorie largă de populaţie.

        Poziţiile medicinii moderne se bazează pe dovezile ştiinţifice disponibile.

        Întrucât vegetarianismul este un subiect important în nutriţie, studii mari au evaluat impactul regimului vegetarian asupra stării de sănătate şi mortalităţii.

        Principalele cercetări ştiinţifice (Oxford Vegetarian Study, Health Food Shoppers Study şi EPIC-Oxford), realizate pe zeci de mii de persoane între anii 1970 şi până în prezent, au ajuns la concluzia că nu există nicio diferenţă cu privire la mortalitatea persoanelor vegetariene comparativ cu cele non-vegetariene incluse în cercetare.

        Diferenţele constatate între vegetarieni şi non-vegetarieni s-au referit la o tendinţă spre o mai mică mortalitate prin boli cardiovasculare la vegetarieni (explicabilă prin nivelele mai mici ale colesterolului), dar o mai mare rată a mortalităţii prin boli neuro-psihice.

        Numeroase alte cercetări au furnizat date ştiinţifice cu privire la regimul vegetarian şi la posibilele riscuri şi beneficii, datele disponibile în prezent semnalând anumite tendinţe:

-scăderea riscului de diabet tip 2 şi obezitate;
-scăderea apariţiei şi mortalităţii prin cardiopatie ischemică;
-scăderea riscului pentru diverse cancere;
-creşterea riscului de anemie feriprivă (deficit de fier), anemie megaloblastică (deficit de vitamina B12);
-creşterea riscului de osteoporoză (deficit de calciu şi vitamina D);
-creşterea riscului de hipotiroidism (deficit de iod);
-creşterea riscului de tulburări de comportament alimentar la tineri;
-creşterea riscurilor pentru făt în timpul sarcinii;

        De menţionat că aceleaşi beneficii există şi la non-vegetarienii care au un consum adecvat de fructe şi legume.

        În acelaşi timp, riscurile (în special cele din perioadele de sarcină, alăptare, inclusiv pentru făt/sugar, şi la vârstnici) sunt prezente atunci când planul nutriţional nu este bine conceput (implicit absenţa suplimentelor acolo unde ar fi cazul).

        Cu toate acestea, Asociaţia Dieteticienilor Americani menţionează că şi vegetarianismul strict (‚vegetalismul' sau „veganismul") poate fi compatibil cu sarcina, alăptarea şi alte perioade vulnerabile la deficitele nutriţionale potenţiale, cu condiţia ca alimentaţia să fie „bine concepută".

-------------------

 


 

NOI PERSPECTIVE ASUPRA MICROBIOTEI PIELII ÎN FIZIOPATOLOGIA ACNEEI

NOI PERSPECTIVE ASUPRA 

MICROBIOTEI PIELII ÎN FIZIOPATOLOGIA ACNEEI

GHEORGHE GIURGIU  

Laboratorul de analize medicale

Centrul de Biomedicină Deniplant-Aide Sante, București, 

Manole Cojocaru 

Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Medicină, 

București, România

e-mail corespondența autorului: deniplant@gmail.com

Testarea periodică a sângelui

Testarea periodică a sângelui este una dintre cele mai importante modalități de a ține evidența bunăstării fizice generale.

        Testarea la intervale de rutină vă poate permite să vedeți modul în care corpul se schimbă în timp și vă poate împuternici să luați decizii în cunoștință de cauză despre sănătatea dumneavoastră.
        De obicei, medicul dumneavoastră vă recomandă să efectuați teste de rutină de sânge cel puțin o dată pe an.

        Există mai multe motive majore pentru care ați putea dori să faceți teste de sânge mai des decât atât:
        Vă confruntați cu simptome neobișnuite și persistente.        Acestea ar putea include orice, de la oboseală la creșterea anormală în greutate, până la dureri.
        Vrei să îți optimizezi sănătatea.

Cunoașterea nivelurilor diferitelor componente sanguine, cum ar fi colesterolul HDL și LDL, vă poate permite să vă reglați dieta sau planul de fitness pentru a reduce la minimum obiceiurile nesănătoase.
        Doriți să vă reduceți riscul de boli sau complicații.

        Testele regulate de sânge pot surprinde precoce semnele de avertizare ale aproape oricărei boli. Multe afecțiuni ale inimii, plămânilor și rinichilor pot fi diagnosticate cu ajutorul testelor de sânge.
        Discutați mai întâi cu medicul dumneavoastră dacă doriți să faceți anumite teste mai des decât o dată pe an.